Doctrină general

Statutul Cultului Creștin Baptist

Guvernul României
Statutul de organizare și funcționare a Cultului Creștin Baptist – Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România din 16.01.2008
Modificări (1), Referințe (1)
Text publicat în M.Of. al României.
În vigoare de la 25 ianuarie 2008

PREAMBUL

I. Baptiștii reprezintă în tradiția creștină o ramură a Reformei protestante din secolul al XVI-lea și se consideră continuatori ai tradiției evanghelice care a fost prezentă în Europa de-a lungul multor veacuri de istorie creștină. În Anglia, ana-baptiștii (ramura radicală a reformei protestante) au fost numiți baptiști începând cu anul 1569.

Prima congregație care a purtat numele de biserică baptistă a apărut în anul 1609 în Amsterdam și a fost formată din emigranți englezi. Persecutați în Anglia, mulți baptiști au emigrat în America, unde au înființat biserici baptiste începând cu anul 1639. Astăzi, baptiștii reprezintă cea mai răspândită confesiune creștină de tradiție protestantă din lume, având biserici în peste 220 de țări și state și aproximativ 120 milioane de membri.
Modificări (1)

În România, prima biserică baptistă a luat ființă în anul 1856 în București, prin misiunea Bisericii Baptiste Germane. Între cele două războaie mondiale, prezența și influența spirituală a baptiștilor s-au făcut simțite în special în Transilvania, Bihor și Banat. În perioada comunistă, baptiștii au fost persecutați și considerați sectanți de către regimul totalitar ateu. În prezent, în România există peste 1.700 biserici baptiste, cu aproximativ 150.000 de membri și aparținători. Pe plan național, bisericile baptiste sunt organizate în Uniunea Bisericilor Baptiste, care a luat ființă în anul 1920 și are sediul în București.
Modificări (1)

II. Baptiștii s-au remarcat în istorie prin lupta pentru libertatea religioasă a fiecărei ființe umane. Filosoful englez John Locke scria: “Baptiștii au fost primii care au propus lumii libertatea religioasă deplină; libertatea adevărată și dreaptă, libertatea egală și imparțială.”

În anul 1612, pastorul baptist Thomas Helwys îi scria regelui Angliei, Iacob I:


Regele este un om muritor, și nu Dumnezeu; de aceea nu are nicio putere asupra sufletelor nemuritoare ale supușilor săi… Religia este o problemă între om și Dumnezeu. Lăsați-i să fie eretici, turci, evrei sau orice altceva. Regele nu va răspunde în locul lor înaintea lui Dumnezeu. De aceea, regele nici nu poate fi judecător între Dumnezeu și om.”

Baptiștii consideră că libertatea religioasă este inalienabilă și irevocabilă și că nicio altă libertate nu este în siguranță acolo unde nu există libertate religioasă.

Pentru baptiști, libertatea religioasă înseamnă:

– libertatea de a crede și de a mărturisi credința;

– libertatea de închinare publică și privată;

– libertatea de asociere în comunități religioase;

– libertatea de practicare a credinței;

– libertatea de slujire prin fapte de caritate;

– libertatea de interpretare a Scripturii;

– libertatea de schimbare a apartenenței religioase. Baptiștii cred și militează pentru o biserică liberă într-un stat liber.

Baptiștii din Romania nu acceptă subvenții de la stat pentru activitatea religioasă și pentru salarizarea personalului de cult. Ei cred că este datoria liber consimțită a fiecărui credincios să contribuie la susținerea spirituală și materială a bisericii de care aparține.

III. Baptiștii mărturisesc credința într-un singur Dumnezeu, Creatorul și Susținătorul tuturor celor văzute și nevăzute. Baptiștii cred că Dumnezeu există etern în trei Persoane, Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt, fiecare Persoană fiind pe deplin Dumnezeu, cu toate că există un singur Dumnezeu.

Baptiștii cred și mărturisesc dumnezeirea și umanitatea Domnului Isus Hristos, nașterea Sa din Fecioara Maria, moartea Sa ispășitoare pe cruce pentru întreaga omenire, învierea Sa din morți a treia zi în trup glorificat, înălțarea Sa în slavă la dreapta Tatălui.

De asemenea, baptiștii mărturisesc și așteaptă venirea în slavă a Domnului Isus Hristos, învierea celor drepți și a celor nedrepți și manifestarea glorioasă a Împărăției lui Dumnezeu.

Baptiștii cred că Duhul Sfânt este cea de a treia Persoană dumnezeiască, că Duhul Sfânt iluminează și convinge omul de păcat și neprihănire, că Duhul Sfânt înfăptuiește nașterea din nou (regenerarea) prin Cuvântul Scripturii și transformarea (sfințirea) continuă, după chipul Fiului lui Dumnezeu, a celui ce se încrede în Hristos.

Prin învățăturile biblice fundamentale, baptiștii aparțin creștinismului istoric. Baptiștii susțin principiile Reformei: Sola Scriptura, Sola Gratia, Sola Fidae, Soli Deo Gloria. În practica religioasă, baptiștii promovează simplitatea tradiției Bisericii din veacul apostolic (Faptele Apostolilor 2:41-47). Baptiștii cred și mărturisesc că prin Isus Hristos fiecare om are acces direct la Dumnezeu. Domnul Isus Hristos este singurul Mântuitor și singurul Mijlocitor între Dumnezeu și oameni. Baptiștii nu practică cultul icoanelor, al moaștelor și al sfinților, considerându-le tradiții ulterioare veacului apostolic.

IV. Baptiștii își trag numele de la practica botezului nou-testamentar. Cuvântul “baptist” vine de la grecescul “baptizo” care înseamnă “afundare”. În crezul și practica bisericii baptiste, botezul se administrează în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, prin afundare în apă, și este precedat de convertirea celui ce se botează. Pentru baptiști, botezul reprezintă mărturia personală a unui cuget curat înaintea lui Dumnezeu, prin credința în moartea și învierea Domnului Isus Hristos. Copiii nou-născuți sunt dedicați lui Dumnezeu prin rugăciunea de binecuvântare. În familiile și în bisericile baptiste, copiii cresc în cunoașterea lui Dumnezeu, prin cuvântul Scripturii și rugăciune.
Modificări (1)

Baptiștii au ca învățătură specifică siguranța mântuirii. Aceasta înseamnă că cel născut din nou are viață veșnică din momentul întoarcerii la Dumnezeu. Cei ce sunt cu adevărat născuți din nou, prin puterea lui Dumnezeu, vor persevera în har până la sfârșitul vieții. Din pricina cercetării și lucrării Duhului lui Dumnezeu, cel mântuit nu poate stărui în păcat și neascultare. Numai cei ce perseverează până la sfârșit au fost cu adevărat născuți din nou. “Cine are pe Fiul are viața, cine nu are pe Fiul lui Dumnezeu nu are viața.” (1 Ioan 5:12)

Baptiștii cred că mântuirea este darul lui Dumnezeu, oferit ca har tuturor celor ce se întorc la El cu pocăință și credință. Creștinul face fapte bune nu ca să fie mântuit, ci pentru că a fost mântuit prin Isus Hristos. “Fiindcă suntem socotiți îndreptățiți prin credință, avem pace cu Dumnezeu, prin Domnul nostru Isus Hristos.” (Romani 5:1) Credința reprezintă rădăcinile noii vieți în Hristos, în timp ce faptele bune reprezintă roada care Îl glorifică pe Dumnezeu.

V. Baptiștii practică închinarea față de Dumnezeu în duh și adevăr. Închinarea publică se realizează prin participarea tuturor credincioșilor, de regulă, prin cântare, rugăciune, citirea și propovăduirea Sfintelor Scripturi. Zidirea duhovnicească se face și în grupuri mici, în case particulare sau în lăcașul de închinare, prin studiul Bibliei și rugăciune. Prin Cina Domnului biserica comemorează jertfa unică a Noului Legământ, adusă o dată pentru totdeauna prin moartea pe cruce a Domnului Isus Hristos. Cina Domnului exprimă atât unirea credinciosului cu Isus Hristos, cât și unitatea bisericii, ca trup al lui Hristos, prin Duhul Sfânt.

Baptiștii sărbătoresc Duminica – ziua Învierii Domnului ca zi de închinare săptămânală. De asemenea, baptiștii celebrează sărbătorile anuale legate de evenimentele principale ale mântuirii: Nașterea Mântuitorului, Botezul Domnului, Moartea și Învierea Domnului Isus Hristos, Înălțarea Domnului și Pogorârea Duhului Sfânt.

Bisericile baptiste au, de asemenea, și servicii divine speciale. Serviciul divin de cununie are un caracter solemn și consfințește legământul celor doi, bărbat și femeie, ce se unesc înaintea lui Dumnezeu pentru a forma o familie. Binecuvântarea nou-născuților se face, de regulă, în cadrul serviciului divin, prin rugăciunea bisericii. Serviciul divin de înmormântare reafirmă credința în înviere și constituie un act de solidaritate a comunității cu cei îndurerați din pricina despărțirii.
Modificări (1)

VI. Baptiștii cred și mărturisesc că toți cei mântuiți, din toate generațiile, din orice popor și din orice etnie, alcătuiesc trupul cosmic al lui Hristos, în cer și pe pământ, Biserica Universală, care se manifestă local prin comunități de credință, speranță și iubire creștină. Biserica locală reprezintă comunitatea credincioșilor născuți din nou, prin care Hristos se manifestă în fiecare generație și în fiecare loc și prin care Dumnezeu extinde harul Său în lume. Baptiștii cred că biserica se zidește numai într-un climat de dragoste și autenticitate și crește spiritual numai în dependență de Hristos și doar în măsura cultivării relațiilor interpersonale și a implicării credincioșilor în slujire.

Baptiștii consideră că menirea fiecărei biserici locale este aceea de a fi o comunitate trimisă în lume pentru a împărtăși credința, speranța și iubirea creștină. Baptiștii cred că biserica locală Îl glorifică pe Dumnezeu în măsura în care fiecare credincios și întreaga comunitate este o mărturie a suveranității, sfințeniei și bunătății dragostei lui Dumnezeu în lume. Pentru baptiști, biserica locală ca familie duhovnicească reprezintă dovada că iubirea, speranța și încrederea sunt posibile într-o lume materialistă și individualistă.

VII. Baptiștii sunt promotorii pe plan mondial ai misiunii creștine moderne, începând cu William Carrey (1761-1834), părintele misiunii moderne. Baptiștii consideră că fiecare credincios este un misionar și că întreaga biserică este trimisă în lume să răspândească Evanghelia, astfel încât cei ce nu au o relație personală cu Dumnezeu să devină, prin credință și pocăință, ucenici devotați ai Domnului Isus Hristos.

Baptiștii împărtășesc convingerea că Împărăția lui Dumnezeu este mai mare decât orice biserică sau confesiune creștină. Baptiștii resping prozelitismul ca mijloc de manipulare a persoanei. Ei cred în responsabilitatea și dreptul inalienabil al fiecărei persoane de a-și alege singură credința. Misiunea se adresează persoanei și societății în întregul ei, atât prin Evanghelie, cât și prin acțiuni de caritate și de identificare în dragoste creștină cu cei marginalizați și nedreptățiți.

Baptiștii sunt cetățeni responsabili și loiali și în ascultare de Dumnezeu participă alături de toți ceilalți cetățeni la pacea și prosperitatea țării lor. În mod special, baptiștii se roagă lui Dumnezeu pentru mântuirea tuturor oamenilor. Ei mijlocesc înaintea Tatălui ceresc pentru toate autoritățile și persoanele din instituțiile statului, pentru ca astfel să putem trăi cu demnitate și în pace.

CAPITOLUL I
Principii și dispoziții generale
SECȚIUNEA 1
Principii
Art. 1. –
Cultul Creștin Baptist din România se organizează potrivit următoarelor principii:

a) Principiul autorității spirituale
Modificări (1)

Bisericile baptiste din România se întemeiază pe învățătura Sfintelor Scripturi. Sfânta Scriptură (Biblia) este Cuvântul infailibil al lui Dumnezeu și reprezintă autoritatea supremă în materie de credință și practică religioasă a bisericilor baptiste din România.

b) Principiul asocierii
Modificări (1)

Bisericile baptiste din România sunt biserici surori. Ele se asociază cu scopul de a se sprijini reciproc, de a susține împreună mărturia creștină, de a veghea la păstrarea nealterată a învățăturilor Sfintelor Scripturi, de a colabora în misiune și de a-și apăra libertatea religioasă.

c) Principiul autonomiei
Modificări (1)

Bisericile baptiste se organizează și funcționează în mod autonom. Celelalte entități ale Cultului Creștin Baptist din România au rolul de a sprijini bisericile baptiste locale să își îndeplinească menirea.

d) Principiul apostoliei
Modificări (1)

Fiecare biserică baptistă are mandatul apostolic încredințat de Hristos de a fi o comunitate trimisă în lume pentru a mărturisi Evanghelia și pentru a împărtăși credința, speranța și iubirea creștină tuturor oamenilor.

e) Principiul preoției universale

Fiecare credincios are acces liber la Dumnezeu, prin mijlocirea Domnului Isus. Ca preoți ai lui Dumnezeu, credincioșii baptiști au dreptul și responsabilitatea de a mărturisi Evanghelia, de a sluji potrivit înzestrării duhovnicești și de a mijloci în rugăciune pentru mântuirea semenilor lor.

f) Principiul libertății religioase

Credincioșii baptiști împărtășesc convingerea potrivit căreia fiecare persoană și fiecare biserică trebuie să se bucure de libertatea de a-și alege modul de închinare și slujire a lui Dumnezeu, fără îngrădiri sau amestec din afară.

Cultul Creștin Baptist din România este liber și autonom față de stat. Baptiștii susțin principiul separării bisericii față de stat, potrivit dictonului “o biserică liberă într-un stat liber”.

g) Principiul egalității cultelor

Cultul Creștin Baptist este egal cu celelalte culte în fața legii și a autorităților statului. Statul român va păstra poziția de neutralitate față de Cultul Creștin Baptist și nu va încuraja acordarea de privilegii sau discriminarea Cultului Creștin Baptist față de alte culte.

Credincioșii baptiști și aparținătorii sunt protejați de statul român împotriva oricăror comportamente care au ca scop sau vizează atingerea demnității ori crearea unei atmosfere intimidante, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare ori a unei stări de inferioritate, legate de apartenența acestora la credința baptistă.

SECȚIUNEA a 2-a
Dispoziții generale

Art. 2. – Modificări (1)
Cultul Creștin Baptist din România se organizează și funcționează potrivit prevederilor prezentului statut. Denumirea acestuia este: Cultul Creștin Baptist din România – Uniunea Bisericilor Baptiste din România.

Art. 3. –
(1) Cultul Creștin Baptist din România formează o unitate atât din punct de vedere doctrinar, cât și organizatoric.

(2) Mărturisirea de credință baptistă conține nucleul fundamental al învățăturilor biblice pe baza cărora se realizează unitatea doctrinară a bisericilor creștine baptiste din România.

(3) Structura organizatorică a Cultului Creștin Baptist din România este următoarea: a) bisericile locale; b) comunitățile teritoriale; c) Convenția Baptistă Maghiară și d) Uniunea Baptistă, fiecare având personalitate juridică, cu drepturile ce derivă din această calitate.

(4) Cultul Creștin Baptist din România și părțile sale componente sunt persoane juridice de utilitate publică.
Modificări (1)

Art. 4. –
Cultul Creștin Baptist din România are sistem propriu de salarizare și sistem propriu de asigurări sociale, denumit Casa de Pensii și Ajutoare a Cultului (C.P.A.). Casa de Pensii are personalitate juridică și se organizează și funcționează conform regulamentului propriu, aprobat de organele de conducere ale cultului.

Art. 5. –
(1) Cultul Creștin Baptist din România este liber și autonom față de stat, independent față de orice altă persoană fizică sau juridică de drept public ori privat.

(2) Libertatea și autonomia Cultului Creștin Baptist se manifestă și prin dreptul său exclusiv de a-și stabili doctrina și preceptele religioase proprii, normele interne de organizare și funcționare; dreptul exclusiv de a înființa/desființa unități de cult; dreptul de a-și alege reprezentanții în conducerea structurilor din cadrul cultului, fără amestec din partea statului; dreptul de a avea o jurisdicție duhovnicească proprie.

(3) Autonomia Cultului Creștin Baptist, în sensul Constituției României, se manifestă și prin faptul că acesta, din motive doctrinare, nu acceptă subvenții financiare din partea statului pentru activitatea cultică și pentru funcționarea sa.

(4) În acord cu prevederile constituționale și ale Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, statul român promovează sprijinul acordat Cultului Creștin Baptist din România de către membrii și aparținătorii săi, prin deduceri din impozitul pe venit pentru sumele contribuite, și încurajează sponsorizările către cult, potrivit legii.

Art. 6. –
(1) Cultul Creștin Baptist din România este independent față de bisericile și organizațiile baptiste din străinătate, păstrând legături frățești și de colaborare cu acestea. El poate intra în alianțe cu organizații baptiste din străinătate, precum și cu biserici și organizații evanghelice din țară și din străinătate.

(2) La Cultul Creștin Baptist din România se pot afilia biserici baptiste și asociații de biserici baptiste române și maghiare din diaspora.
Modificări (1)

CAPITOLUL II
Biserica baptista locală
SECȚIUNEA 1
Definirea și constituirea bisericii
Art. 7. – Modificări (1)
(1) Biserica baptistă locală reprezintă comunitatea biblică întemeiată pe legământul în jertfa Domnului Isus a credincioșilor născuți din nou, care au primit botezul credinței și acceptă din proprie convingere Mărturisirea de credință a Cultului Creștin Baptist din România și prevederile prezentului statut.

(2) Biserica baptistă locală este de sine stătătoare și are ca autoritate supremă în materie de credință și practică religioasă învățăturile Sfintelor Scripturi.

(3) Fiecare biserică baptistă face parte din comunitatea bisericilor pe raza căreia se află sau din Convenția Baptistă Maghiară, după caz, precum și din Uniunea Bisericilor Baptiste din România.

(4) Bisericile baptiste pot stabili norme proprii de organizare și funcționare, cu respectarea prezentului statut și a Mărturisirii de credință a Cultului Creștin Baptist din România.

(5) Bisericile baptiste pot încheia parteneriate cu biserici și organizații creștine din țară și din străinătate.

Art. 8. –
(1) Biserica se constituie ca persoană juridică prin hotărârea adunării generale a unui număr de cel puțin 20 de membri majori, considerați membri fondatori.

(2) Actul de constituire întocmit în 3 exemplare, va purta semnătura fiecărui membru fondator și va exprima voința colectivă de constituire, va conține denumirea și sediul bisericii, precum și lista membrilor comitetului de conducere. Două exemplare ale actului de constituire, împreună cu actele doveditoare privind sediul și patrimoniul inițial, vor fi înaintate comunității de care aparține sau Convenției Baptiste Maghiare, după caz.
Modificări (1)

(3) Comunitatea sau Convenția Baptistă Maghiară, după caz, va proceda la verificarea îndeplinirii condițiilor legale de constituire, precum și a celor doctrinare, și va înainta Uniunii Baptiste actele respective împreună cu avizul său, care va cuprinde confirmarea îndeplinirii condițiilor de legalitate și a celor doctrinare.
Modificări (1)

Art. 9. –
(1) Eliberarea autorizației de funcționare se va face de către Uniunea Baptistă, în urma constatării îndeplinirii condițiilor legale, și va fi urmată de înscrierea bisericii în Registrul persoanelor juridice al Cultului Creștin Baptist din România.
Modificări (1)

(2) Un eventual refuz de avizare din partea comunității sau de autorizare din partea Uniunii Baptiste trebuie să fie motivat și comunicat în scris grupului de credincioși care a solicitat autorizarea.
Modificări (1)

(3) Grupul de credincioși care a solicitat autorizarea bisericii respective poate contesta refuzul la Consiliul Uniunii, care va lua o decizie în prima sa ședință.

(4) Biserica se consideră definitiv constituită, fără nicio altă formalitate, după eliberarea autorizației de funcționare de către Uniunea Baptistă din România. Biserica astfel constituită este persoană juridică de la data hotărârii de constituire.
Modificări (1)

Art. 10. –
(1) Grupul de credincioși format din cel puțin 3 membri majori se poate constitui în “biserică filială”, fără a avea personalitate juridică. Biserica filială își exercită cultul în mod liber și independent în localitatea respectivă.

(2) Biserica filială se constituie prin hotărârea grupului respectiv, cu acordul bisericii la care se afiliază. Actul de constituire se va întocmi în 4 exemplare, va exprima voința colectivă de constituire a membrilor fondatori, va purta semnătura fiecărui membru fondator și va cuprinde denumirea bisericii filiale și adresa sediului.

(3) Eliberarea autorizației de funcționare pentru biserica filială urmează procedura prevăzută în cazul bisericii cu personalitate juridică și va fi înregistrată în Registrul bisericilor filiale al Cultului Creștin Baptist din România.

SECȚIUNEA a 2-a
Membri și aparținători
Art. 11. –
(1) Este membru al bisericii creștine baptiste persoana, fără deosebire de sex, naționalitate, etnie sau rasă, care din libera sa convingere a primit credința și botezul, acceptă Mărturisirea de credință a Cultului Creștin Baptist, prevederile prezentului statut și este înscrisă în registrul de membri al bisericii locale.
Modificări (1)

(2) Calitatea de membru al bisericii baptiste este personală și netransmisibilă și poate fi dovedită după registrul de membri ținut de biserica locală.
Modificări (1)

(3) Datele personale ale credincioșilor nu pot fi folosite în alt scop decât în cel al evidențierii în cadrul Cultului Creștin Baptist din România.

(4) Fiecare credincios baptist trebuie să aparțină unei biserici locale. Un credincios baptist poate fi membru numai într-o singură biserică în același timp.

(5) Membrii bisericii nu pot face parte din organizații a căror ideologie, învățătură sau practică sunt împotriva învățăturii Sfintelor Scripturi.

(6) Primirea unui membru în biserică se face prin aprobarea organelor de conducere ale bisericii, potrivit procedurii stabilite de adunarea generală.

(7) În cazul transferului unui membru dintr-o altă biserică baptistă, biserica în care acesta se transferă va solicita adeverința de membru de la biserica din care acesta pleacă.
Modificări (1)

Art. 12. –

(1) Membrii bisericii au dreptul de a beneficia de consiliere și asistență religioasă, de a participa activ la adunările generale, de a alege și de a fi aleși în conformitate cu Mărturisirea de credință și cu prevederile prezentului statut. Dreptul de a alege și de a fi ales se exercită în conformitate cu prevederile legale în materie.
Modificări (1)

(2) Membrii bisericii au datoria de a contribui financiar și/sau material la susținerea activității și misiunii bisericii.
Modificări (1)

Art. 13. –
(1) Biserica locală exercită disciplinarea spirituală asupra membrilor săi care s-au abătut de la Cuvântul lui Dumnezeu prin atitudine, învățătură sau faptele vieții. Disciplinarea constă în:
Modificări (1)

a) mustrarea în comitet și/sau în adunarea generală;

b) suspendarea temporară a exercitării unor drepturi ce decurg din calitatea de membru;

c) excluderea.

(2) Măsurile disciplinare se aplică în scopul îndreptării celui vinovat, avându-se în vedere gradul de vinovăție, impactul asupra mărturiei bisericii și atitudinea persoanei în cauză. Disciplinarea se aplică, de regulă, gradual, potrivit procedurii stabilite de adunarea generală a bisericii.
Modificări (1)

(3) Excluderea duce la încetarea calității de membru al bisericii și se aplică celor ce se fac vinovați de cădere gravă sau persistență în păcat, precum și celor ce stăruiesc în răspândirea învățăturilor eretice.

Art. 14. –
(1) Retragerea din biserică prin nefrecventarea serviciilor divine, din cauza lipsei de interes, duce la încetarea calității de membru. Retragerea constatată de comitetul bisericii va fi consemnată în registrul bisericii și va fi comunicată în scris celui în cauză.
Modificări (1)

(2) În situația în care un membru al bisericii își exprimă în scris hotărârea de retragere, biserica va lua act de această hotărâre și o va consemna în registrul de membri.
Modificări (1)

(3) Membrii excluși sau retrași pot fi considerați aparținători.

Art. 15. –

(1) Cei excluși sau retrași vor putea fi reprimiți ca membri, la cererea acestora, după ce vor dovedi sinceră îndreptare.
Modificări (1)

(2) Excluderea și reprimirea se vor face prin hotărârea organelor de conducere ale bisericii, potrivit procedurii stabilite de adunarea generală, și vor fi consemnate în registrul bisericii.

(3) Reprimirea unui credincios exclus într-o altă biserică baptistă se va face după consultarea bisericii care l-a exclus.
Modificări (1)

(4) Foștii membri, retrași sau excluși, nu au niciun drept asupra bunurilor și valorilor aduse sub orice formă în patrimoniul bisericii, bunurile și valorile respective rămânând proprietate exclusiv cultică.

Art. 16. –
(1) Copiii nebotezați ai credincioșilor baptiști sunt aparținători ai bisericii baptiste. Sunt aparținătoare și persoanele care și-au exprimat în scris dorința de a aparține bisericii baptiste locale.
Modificări (1)

(2) Biserica poate acorda aparținătorilor ei consiliere spirituală și asistență religioasă, la cererea acestora sau a familiilor lor.

(3) Membrii și aparținătorii bisericii filiale sunt înscriși în registrele bisericii la care s-au afiliat.

SECȚIUNEA a 3-a
Activitatea și funcționarea bisericii
Art. 17. –
(1) Biserica baptistă locală are menirea de a-L glorifica pe Dumnezeu prin închinare publică, părtășie frățească, mărturie creștină, slujire și misiune.
Modificări (1)

(2) Activitatea bisericii se realizează prin comuniunea spirituală a credincioșilor în cadrul serviciilor divine și al grupurilor mici, precum și prin programe de evanghelizare, studiu biblic, cateheză, caritate și misiune (Fapte 2:42-47; 5:42; 19:9; 20:20; Romani 16:5; 1 Corinteni 16:19; Coloseni 4:15; Filimon 1-2).

(3) Bisericile locale își pot desfășura serviciile divine și activitatea spirituală a grupurilor mici în lăcașuri de cult, în spații publice închiriate, în case particulare, în spații amenajate în acest scop, precum și, ocazional, în aer liber.

Art. 18. –
(1) Biserica locală își organizează liber și autonom serviciile divine, grupurile mici, modul de închinare publică, evanghelizarea, catehizarea, studiile biblice, slujirea, misiunea și orice alte activități.

(2) Biserica poate organiza seminarii, conferințe, concerte și alte activități cultural-religioase, după nevoi. Educația biblică a copiilor, adolescenților și tinerilor se face în familie, în școala biblică, în grupurile mici, precum și în seminarii și tabere special organizate de biserică.
Modificări (1)

(3) Fiecare biserică baptistă are libertatea de a desfășura misiune creștină în țară și în străinătate, prin implicarea membrilor săi: în evanghelizare publică și personală, în rugăciune, studiu biblic și predicare, în acțiuni sociale și de caritate, precum și în “plantare” de biserici.
Modificări (1)

(4) Membrii bisericii au dreptul și responsabilitatea de a se implica în slujirea bisericii potrivit cu chemarea divină, înzestrarea duhovnicească, maturitatea spirituală și mărturia creștină pe care aceștia o au în familie și în societate.

Art. 19. –
(1) În bisericile baptiste din România există două categorii de slujire specială: slujirea duhovnicească și diaconia.
Modificări (1)

(2) Slujirea duhovnicească asigură creșterea spirituală și pregătirea credincioșilor în vederea implicării lor în slujire. Aceasta se realizează prin: misiune, predicare, evanghelizare, păstorire și educație biblică.

(3) Misiunea reprezintă lucrarea bisericii de extindere a Împărăției lui Dumnezeu prin trimitere de misionari pentru propovăduirea Evangheliei și înființarea de noi biserici în țară și în străinătate.

(4) Predicarea Cuvântului lui Dumnezeu prin inspirația Duhului Sfânt are menirea profetică de a descoperi voia lui Dumnezeu în cugetele oamenilor și de a-i conduce la pocăință față de Dumnezeu și credință în Isus Hristos.

(5) Evanghelizarea reprezintă chemarea harului divin adresată celor ce nu au o relație personală cu Dumnezeu, pentru a deveni ucenici ai Domnului Isus Hristos, și se realizează prin mărturisirea personală și propovăduirea învățăturilor de bază ale Sfintelor Scripturi.
Modificări (1)

(6) Păstorirea bisericii se realizează prin rugăciune, consiliere, catehizare, educație biblică, predicare, supraveghere și cârmuire duhovnicească, pentru creșterea spirituală a credincioșilor și pregătirea lor în vederea lucrării de slujire.

(7) Educația biblică se realizează prin propovăduire și studiu biblic, pentru consolidarea în credință și maturizarea credincioșilor, prin cunoașterea și aplicarea Cuvântului lui Dumnezeu, în vederea lucrării de învățare și sfătuire a altora.

(8) Diaconia reprezintă slujirea bisericii prin manifestarea iubirii creștine și ajutorarea celor în nevoi.

Art. 20. –
(1) Potrivit învățăturii și practicii bisericilor baptiste, evanghelizarea personală și publică, predicarea Cuvântului lui Dumnezeu, conducerea grupurilor mici, acțiunile de caritate, precum și alte activități cultural-religioase reprezintă atribuții ale preoției universale, calitate pe care o are fiecare credincios baptist.
Modificări (1)

(2) În cadrul Cultului Creștin Baptist din România atribuțiile similare slujbei de preot în sensul Legii nr. 489/2006 sunt considerate numai actele de cult: botezul, administrarea Cinei Domnului în cadrul serviciului divin public, cununia religioasă și ordinarea slujitorilor duhovnicești.
Modificări (1)

SECȚIUNEA a 4-a
Slujitorii bisericii
Art. 21. –
(1) Biserica poate alege și consacra în slujire ca slujitori duhovnicești pe acei credincioși care dovedesc prin roadele slujirii lor chemare divină, maturitate spirituală, înzestrare duhovnicească, viziune și dedicare pentru lucrarea lui Dumnezeu și care îndeplinesc calitățile prevăzute în Sfânta Scriptură (1 Timotei 3:1-7; Tit 1:5-9).

(2) Consacrarea în slujire pentru întreaga viață se face prin ordinare (hirotonie). Consacrarea în slujire pentru nevoile specifice ale bisericii se face prin serviciul special de rugăciune.

Art. 22. – Modificări (1)
(1) Ordinarea se hotărăște de adunarea generală, cu votul a cel puțin trei pătrimi din numărul membrilor prezenți cu drept de vot. În vederea ordinării, biserica va solicita cercetarea și examinarea doctrinară a candidatului de către comitetul comunității sau Comitetul executiv al Convenției Baptiste Maghiare, după caz. În situația în care comunitatea refuză ordinarea, biserica se poate adresa Consiliului Uniunii Baptiste. În situația bisericilor baptiste maghiare, acestea se pot adresa Consiliului Convenției.

(2) Ordinarea se face în cadrul serviciului divin, prin rugăciune cu punerea mâinilor de către comisia de ordinare (1 Timotei 4:14) stabilită de comitetul bisericii împreună cu comitetul comunității sau Comitetul executiv al Convenției Baptiste Maghiare, după caz.

(3) Actul ordinării reprezintă recunoașterea calității de slujitor duhovnicesc și autorizarea necesară exercitării actelor de cult la nivelul tuturor bisericilor baptiste din țară și din străinătate.

Art. 23. –
(1) Slujitoriii duhovnicești ordinați pot fi supuși evaluării în vederea reconfirmării sau eliberării din slujbă atunci când adunarea generală solicită expres acest lucru prin votul a jumătate plus unu din numărul membrilor cu drept de vot prezenți.
Modificări (1)

(2) În situația în care slujitorul duhovnicesc ordinat supus evaluării nu obține trei pătrimi din voturile exprimate, acesta își încetează slujirea în biserica respectivă.

(3) Slujitorul duhovnicesc ordinat poate fi ales și angajat în altă biserică sau slujire duhovnicească în cadrul comunității bisericilor sau al Convenției Baptiste Maghiare, după caz.

(4) Dacă nicio altă biserică sau entitate din cadrul cultului nu îl solicită să slujească în această calitate, exercitarea atribuțiilor ce decurg din calitatea de slujitor duhovnicesc ordinat se suspendă până la solicitarea expresă din partea unei biserici baptiste, a unei comunități a bisericilor baptiste ori a Convenției Baptiste Maghiare, după caz, sau a Uniunii Baptiste.
Modificări (1)

(5) Pierderea calității de slujitor ordinat se face în situația excluderii din biserică pentru cădere în păcat sau răspândire de învățături eretice, prin hotărârea comitetului comunității sau a Comitetului executiv al Convenției Baptiste Maghiare, după caz.
Modificări (1)

Art. 24. –
(1) Alegerea slujitorilor duhovnicești pentru nevoile specifice ale bisericii locale se hotărăște de adunarea generală, cu votul a cel puțin două treimi din numărul membrilor cu drept de vot. Biserica stabilește domeniul de slujire și perioada slujirii, prin hotărârea adunării generale.

(2) Consacrarea slujitorilor duhovnicești pentru nevoile specifice ale bisericii locale se face prin rugăciune cu punerea mâinilor, în cadrul serviciului divin.

(3) Actul consacrării reprezintă recunoașterea calității de slujitor duhovnicesc și autorizarea necesară exercitării actelor de cult la nivelul bisericii locale respective, al filialelor și misiunilor ei.

(4) Slujitorii duhovnicești care au fost consacrați la nivelul bisericii locale pot fi supuși evaluării, în vederea reconfirmării sau eliberării din slujbă ori când adunarea generală solicită expres acest lucru, prin votul a jumătate plus unu din numărul membrilor prezenți cu drept de vot. Calitatea de slujitor duhovnicesc încetează dacă acesta nu întrunește numărul a trei pătrimi din voturile exprimate.
Modificări (1)

Art. 25. –
(1) Fiecare biserică baptistă își va alege cu precădere păstorul bisericii. Un păstor poate sluji mai multe biserici cu acordul primei biserici care l-a angajat și în care este membru. O biserică poate angaja și alți slujitori duhovnicești ordinați sau consacrați la nivelul bisericii locale respective.
Modificări (1)

(2) Angajarea păstorului bisericii și a celorlalți slujitori duhovnicești se face prin hotărârea adunării generale, cu votul a cel puțin trei pătrimi din numărul membrilor cu drept de vot prezenți.
Modificări (1)

(3) Încetarea statutului de angajat al păstorului bisericii și al celorlalți slujitori duhovnicești are loc în situația în care persoana în cauză nu obține votul a cel puțin trei pătrimi din numărul membrilor cu drept de vot prezenți. Contractul lui de muncă încetează după o perioadă de 3 luni de la data adunării generale care a luat hotărârea.

(4) Biserica locală care nu are păstor poate solicita comunității teritoriale sau Convenției Baptiste Maghiare, după caz, să fie girată temporar de un păstor. Acceptarea păstorului girant se face cu votul a două treimi din numărul membrilor prezenți în adunarea generală.

Art. 26. –
(1) Slujitorii duhovnicești au obligația de a păstra taina mărturisirii. Ei nu pot fi obligați să dezvăluie faptele încredințate sau de care au luat cunoștință în considerarea statutului lor.

(2) Slujitorii bisericii și membrii comitetului de conducere nu pot fi agenți sau colaboratori ai serviciilor secrete.

(3) Păstorii bisericii nu pot fi membri ai partidelor politice.
Modificări (1)

Art. 27. –
(1) Biserica poate alege, după nevoi, unul sau mai mulți diaconi, care ajută păstorul sau consiliul presbiterilor în administrarea acțiunilor de caritate și în desfășurarea activităților duhovnicești (Fapte 6:1-6; Romani 16:1-2;1 Timotei 3:11).
Modificări (1)

(2) Alegerea și consacrarea în slujire a diaconilor se face după normele proprii ale fiecărei biserici și reprezintă recunoașterea calității de slujitor al bisericii la nivelul bisericii locale respective, al filialelor și misiunilor ei.

(3) Diaconii trebuie să aibă calitățile prevăzute de Sfânta Scriptură (1 Timotei 3:8-13).

SECȚIUNEA a 5-a
Organizarea și conducerea bisericii
Art. 28. –
(1) Bisericile locale se organizează potrivit învățăturii Sfintelor Scripturi și contextului specific al acestora. Organele de conducere ale bisericii sunt adunarea generală, comitetul bisericii și păstorul bisericii, care îndeplinește rolul de presbiter (bătrân), denumit și episcop (supraveghetor).

(2) Bisericile care au mai mulți păstori angajați sau care au încredințat responsabilitatea de presbiter și altor slujitori duhovnicești pot organiza consiliul păstorilor (presbiterilor). Biserica stabilește prin hotărârea adunării generale atribuțiile consiliului păstorilor (presbiterilor) și responsabilitățile fiecărui păstor sau slujitor duhovnicesc cu rol de presbiter.
Modificări (1)

(3) Conducerea bisericii locale presupune îmbinarea creativă, sub călăuzirea Duhului Sfânt, a responsabilităților și atribuțiilor adunării generale, comitetului și păstorului bisericii sau consiliului presbiterilor, după caz.
Modificări (1)

Art. 29. –
(1) Adunarea generală reprezintă organul suprem de conducere și control al bisericii locale. Autoritatea ei se exercită cu respectarea învățăturii Sfintelor Scripturi și în concordanță cu Mărturisirea de credință și cu prezentul statut.

(2) Adunarea generală are loc o dată pe an sau ori de câte ori este nevoie.

(3) Adunarea generală se convoacă de păstorul bisericii în baza hotărârii comitetului. În situația în care păstorul refuză convocarea, aceasta se va face de persoana desemnată de comitet. În situații speciale, adunarea generală poate fi convocată de păstorul bisericii din proprie inițiativă sau la cererea scrisă și motivată a cel puțin o treime din numărul total al membrilor cu drept de vot ai bisericii. Convocarea se va face cu cel puțin 14 zile înainte și va cuprinde: data, ora, locul și scopul.
Modificări (1)

(4) Dacă la termenul indicat nu se vor întruni cel puțin jumătate plus unu din numărul membrilor cu drept de vot, adunarea generală se va ține peste o săptămână, în același loc și la aceeași oră, fără nicio altă convocare, când se vor putea lua hotărâri valabile, indiferent de numărul membrilor prezenți.

(5) La stabilirea numărului necesar de membri prezenți cu drept de vot nu vor fi luați în considerare membrii care nu sunt prezenți și care în ultimele 6 luni nu au participat la serviciile divine ale bisericii.
Modificări (1)

(6) Adunarea generală este prezidată de păstorul bisericii (păstorul coordonator) sau de un delegat al acestuia, asistat de secretarul bisericii. La solicitarea adunării generale, prezidarea se va face de un președinte de zi asistat de un secretar de zi, aleși din mijlocul ei. Hotărârile se iau cu cel puțin jumătate plus unu din numărul membrilor prezenți cu drept de vot sau cu votul calificat, după caz. În caz de paritate decide votul persoanei care prezidează. Procesul-verbal va fi semnat de persoanele care au prezidat adunarea generală.

Art. 30. –
(1) Adunarea generală alege numărătorii de voturi și aprobă ordinea de zi cu jumătate plus unu din numărul membrilor prezenți cu drept de vot. Pe ordinea de zi propusă de comitet pot fi adăugate subiecte de interes major ale bisericii, cu aprobarea a jumătate plus unu din numărul celor prezenți cu drept de vot.

(2) La adunările generale ale bisericii pot participa, cu vot consultativ, din oficiu sau ca urmare a invitării, 1-3 delegați ai comunității bisericilor sau Convenției Baptiste Maghiare, după caz, precum și 1-3 delegați ai Uniunii Baptiste.
Modificări (1)

(3) În situație de criză, păstorul bisericii, comitetul bisericii sau o treime din membrii cu drepturi depline ai bisericii pot solicita sprijinul comunității sau al Convenției Baptiste Maghiare, după caz. Dacă în termen de 30 de zile comunitatea nu a răspuns solicitării, sprijinul poate fi cerut Uniunii Baptiste.
Modificări (1)

(4) În situație de criză, adunarea generală poate fi convocată de comunitate, Convenția Baptistă Maghiară sau Uniunea Baptistă, după caz, cu respectarea procedurii statutare. Adunarea generală va fi condusă de un moderator cu drept de vot consultativ, delegat de comunitate, Convenția Baptistă Maghiară sau Uniunea Baptistă, după caz.
Modificări (1)

Art. 31. –
(1) Adunarea generală hotărăște asupra tuturor problemelor majore ale bisericii și poate delega o parte dintre atribuțiile ei comitetului bisericii, păstorului bisericii sau consiliului păstorilor (presbiterilor), după caz.
Modificări (1)

(2) Sunt de competența exclusivă a adunării generale următoarele atribuții:

a) adoptarea normelor proprii care definesc rânduiala bisericii;

b) alegerea, consacrarea în slujire și angajarea slujitorilor duhovnicești;

c) reconfirmarea sau eliberarea din slujbă a slujitorilor duhovnicești;

d) disciplinarea slujitorilor duhovnicești;

e) alegerea comitetului, cenzorilor și delegaților bisericii;

f) aprobarea bugetului și a execuției bugetare;

g) achiziționarea și înstrăinarea de bunuri imobile;

h) construirea și demolarea clădirilor care sunt proprietăți ale bisericii;

i) angajarea de împrumuturi;

j) desființarea bisericii.

Art. 32. –

(1) Adunarea generală alege dintre membrii ei, pe o perioadă de 4 ani, comitetul bisericii, cenzorii și delegații la adunarea generală a comunității, la Conferința națională și la Congresul cultului.
Modificări (1)

(2) Numărul membrilor comitetului va fi stabilit de fiecare biserică în următoarele limite:

a) bisericile cu până la 100 membri vor alege 3-7 membri în comitet;

b) bisericile cu 101-300 membri vor alege 5-11 membri în comitet;

c) bisericile cu 301-700 membri vor alege 7-15 membri în comitet;

d) bisericile cu 701-1.000 membri vor alege 9-19 membri în comitet;

e) bisericile cu 1.001-2.000 membri vor alege 11-23 membri în comitet;

f) bisericile cu 2.001-3.000 membri vor alege 15-27 membri în comitet;

g) bisericile cu peste 3.000 membri vor alege 17-31 membri în comitet.

(3) Fiecare biserică stabilește procedura de propunere prin normele sale proprii. Adunarea generală stabilește structura comitetului în conformitate cu nevoile bisericii locale respective.

(4) Fiecare biserică va avea în componența comitetului cel puțin un păstor (presbiter), un secretar și un membru care poate fi casier.

(5) Păstorul bisericii sau păstorul girant, după caz, este membru de drept în comitetul bisericii pe care o păstorește, pe toată perioada activității sale. Sunt membri de drept în comitet și păstorii sau ceilalți slujitori duhovnicești care fac parte din consiliul păstorilor (presbiterilor) bisericii, în situația în care biserica a înființat acest consiliu.
Modificări (1)

(6) Cel puțin două treimi dintre membrii comitetului vor fi aleși dintre membrii bisericii care nu sunt angajații bisericii sau ai organizațiilor care funcționează sub îndrumarea acesteia.
Modificări (1)

(7) Biserica locală care nu are păstor poate încredința unuia dintre slujitorii duhovnicești rolul de presbiter al bisericii cu votul a trei pătrimi din numărul membrilor cu drept de vot prezenți în adunarea generală.

(8) Ceilalți membri ai comitetului sunt aleși cu cel puțin jumătate plus unu din numărul membrilor cu drept de vot prezenți în adunarea generală.

Art. 33. –
(1) Adunarea generală a bisericii desemnează prin vot delegații pentru adunarea generală a comunității, Conferința națională și Congresul cultului. Delegații bisericii pentru adunarea generală a comunității vor fi desemnați în proporție de un delegat la 50 de membri. Biserica cu un număr mai mic de 50 de membri are dreptul la un delegat.
Modificări (1)

(2) Delegații bisericii pentru Congresul cultului vor fi desemnați în proporție de un delegat la 100 de membri. Biserica cu un număr mai mic de 100 de membri are dreptul la un delegat.

(3) Delegații pentru Conferința națională vor fi desemnați în proporție de un delegat pentru fiecare 200 de membri. Biserica cu un număr mai mic de 200 de membri are dreptul la un delegat. Delegații pentru Conferința națională vor fi desemnați dintre delegații la Congres.

(4) Delegații bisericilor baptiste maghiare pentru Congresul Convenției vor fi desemnați în proporție de un delegat pentru fiecare 50 de membri. Biserica cu un număr mai mic de 50 de membri are dreptul la un delegat.

(5) Membrii comitetului, cenzorii și delegații pot fi revocați de adunarea generală înainte de expirarea mandatului, dacă s-au făcut vinovați de cădere în păcat, abateri de la Mărturisirea de credință a cultului sau dacă nu și-au îndeplinit sarcinile încredințate.

(6) În locul unui membru sau al unui delegat revocat, demisionat sau decedat, comitetul de conducere va putea coopta un alt membru al bisericii, urmând ca prima adunare generală să ratifice cooptarea ori să aleagă o altă persoană.

Art. 34. –
(1) Comitetul bisericii reprezintă organul colectiv de conducere și administrare a activității bisericii între adunările generale. Comitetul duce la îndeplinire hotărârile adunării generale și ajută păstorul bisericii sau consiliul păstorilor (presbiterilor) în activitatea de cârmuire spirituală a bisericii.
Modificări (1)

(2) Comitetul se convoacă de păstor ori de către delegatul acestuia. În cazul în care păstorul refuză, convocarea se poate face din inițiativa a jumătate plus unu din numărul membrilor comitetului. Pentru a lua hotărâri valabile trebuie să participe la întâlnire cel puțin două treimi din numărul membrilor comitetului. Biserica poate hotărî, prin norme proprii, pentru cazuri de urgență, și alte modalități de ținere a ședințelor de comitet decât participarea.

(3) Ședințele comitetului sunt prezidate de către păstor ori de delegatul acestuia. În cazul în care comitetul este convocat de majoritatea membrilor, prezidarea se face de către un membru desemnat de comitet. Hotărârile se iau cu cel puțin jumătate plus unu din numărul participanților. În caz de paritate decide votul persoanei care prezidează.

Art. 35. –
(1) Comitetul administrează întregul patrimoniu, inclusiv fondurile financiare ale bisericii, în conformitate cu bugetul aprobat de adunarea generală și cu hotărârile acesteia.

(2) Alte atribuții ale comitetului:

a) asigură implementarea viziunii bisericii;

b) stabilește, la propunerea păstorului (consiliului presbiterilor), strategia bisericii;
Modificări (1)

c) convoacă adunarea generală și pregătește lucrările acesteia;
Modificări (1)

d) organizează departamente și stabilește proiectele bisericii de interes general pentru evanghelizare, misiune, caritate și altele asemenea;

e) propune adunării generale alegerea și/sau angajarea personalului duhovnicesc;

f) hotărăște angajarea personalului administrativ și auxiliar;

g) cu mandatul adunării generale și la propunerea păstorului bisericii, poate decide angajarea pe durată determinată a altor slujitori duhovnicești;

h) aprobă schema de funcțiuni a bisericii și decide în probleme de salarii și personal;

i) evaluează activitatea personalului ales sau angajat al bisericii;
Modificări (1)

j) decide achiziționarea și înstrăinarea bunurilor mobile;

k) aprobă primirea de noi membri în biserică;

l) aplică măsurile statutare de disciplină, conform mandatului încredințat de adunarea generală;

m) hotărăște asupra altor probleme de interes pentru biserică, precum și asupra celor care i-au fost delegate de adunarea generală.

Art. 36. –
(1) Păstorul bisericii sau consiliul păstorilor (presbiterilor), după caz, asigură cârmuirea spirituală și hrana spirituală a bisericii. Astfel, păstorul bisericii sau consiliul păstorilor (presbiterilor):
Modificări (1)

a) promovează viziunea și strategia bisericii;

b) motivează și îndrumă biserica spre împlinirea menirii și misiunii ei în lume;

c) organizează activitatea spirituală a bisericii și a serviciilor divine;

d) coordonează păstorirea și consilierea membrilor și aparținătorilor;

e) asigură pregătirea și echiparea celorlalți slujitori ai bisericii;

f) asigură îndeplinirea actelor de cult;

g) întreprinde alte acțiuni necesare cârmuirii eficiente a bisericii.
Modificări (1)

(2) Păstorul bisericii sau consiliul presbiterilor răspunde în fața adunării generale a bisericii de cârmuirea, păstorirea și hrănirea spirituală a acesteia.
Modificări (1)

Art. 37. –
(1) Biserica este reprezentată de păstorul bisericii sau de păstorul coordonator, după caz, împreună cu secretarul bisericii. Biserica este valabil angajată prin semnătura păstorului bisericii sau a păstorului coordonator împreună cu semnătura secretarului. Aceștia pot delega unui alt membru din comitet sau din consiliul presbiterilor dreptul de semnătură pentru anumite acte ori documente.
Modificări (1)

(2) Biserica locală poate încredința responsabilitatea organizării și conducerii activității administrativ-financiare unui diacon administrativ ales în comitet cu votul a cel puțin două treimi din numărul membrilor prezenți în adunarea generală.

(3) În acest caz și în limitele mandatului dat de adunarea generală, biserica va fi reprezentată de diaconul administrativ împreună cu secretarul bisericii în problemele administrativ-financiare.

(4) Diaconul administrativ al bisericii, în situația în care aceasta îl alege, va duce la îndeplinire hotărârile comitetului de gestionare a patrimoniului bisericii și va veghea la respectarea prevederilor legale în domeniul administrativ-financiar. El are răspunderea gospodăririi, conservării și evidențierii patrimoniului bisericii.

(5) Secretarul bisericii întocmește procesele-verbale ale adunării generale și ale ședințelor de comitet, urmărește evidențierea corectă făcută în registrele de membri și aparținători ai bisericii și răspunde de corespondența, actele și documentele bisericii.

(6) Actele, documentele, registrele, ștampila, autorizația și alte înscrisuri ale bisericii se păstrează în condiții de siguranță la sediul bisericii.

(7) Casierul păstrează și gestionează banii și alte valori. El efectuează plățile în conformitate cu hotărârile adunării generale sau ale comitetului de conducere, cu semnătura păstorului (păstorului coordonator) ori a diaconului administrativ, după caz. Casierul poate fi ales în comitet sau poate îndeplini această slujbă prin contract de voluntariat ori în calitate de angajat.

Art. 38. –
(1) Cenzorii reprezintă organul de control financiar al bisericii. Ei sunt aleși de adunarea generală în număr de 1-3, cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul membrilor cu drept de vot prezenți în adunarea generală.
Modificări (1)

(2) Cenzorii verifică respectarea hotărârilor adunării generale și a prevederilor legale în ceea ce privește gestionarea patrimoniului bisericii. Cenzorii au obligația să întocmească și să prezinte anual adunării generale raportul de control financiar privind execuția bugetară, în vederea descărcării de gestiune.

SECȚIUNEA a 6-a
Organizarea și cârmuirea bisericii filiale
Art. 39. –
(1) Biserica filială își desfășoară activitatea și funcționează după modelul și principiile stabilite pentru biserica locală cu personalitate juridică.

(2) Membrii bisericii filiale se bucură de aceleași drepturi și obligații precum membrii unei biserici cu personalitate juridică și le exercită în îndeplinirea menirii bisericii filiale.

(3) Biserica filială este cârmuită spiritual de slujitorul desemnat de biserica de care aceasta aparține, cu acordul membrilor bisericii filiale.

(4) Bunurile destinate activității bisericii filiale fac parte din patrimoniul bisericii la care s-a afiliat, al comunității sau al Uniunii Baptiste. Biserica locală cu personalitate juridică va folosi bunurile bănești și materiale destinate bisericii filiale numai în acest scop.
Modificări (1)

Art. 40. –
(1) Cu acordul bisericii la care s-a afiliat, biserica filială poate avea drept de administrare asupra bunurilor destinate activității ei, precum și cod fiscal și cont în bancă.

(2) În cazul bisericilor filiale care au drept de administrare, cod fiscal și cont în bancă, administrarea fondurilor financiare și a bunurilor se face cu acordul și sub coordonarea și controlul bisericii de care filiala aparține.

(3) Administrarea fondurilor financiare și a bunurilor se face de către o comisie formată din delegatul bisericii la care s-a afiliat, împreună cu 2 membri aparținând bisericii filiale.

(4) Activitatea financiar-contabilă este supusă controlului de legalitate exercitat de cenzorii bisericii de care aparține biserica filială.

Art. 41. –
(1) Membrii bisericii filiale se pot întruni în adunare administrativă o dată pe an, pentru evaluarea lucrării și pentru stabilirea propriei viziuni, la propunerea slujitorului care o conduce.
Modificări (1)

(2) Convocarea adunării administrative se face de către slujitorul bisericii filiale și va fi adusă la cunoștința comitetului bisericii de care aparține. Acesta poate desemna unul sau 2 delegați care vor avea drept de vot consultativ.

(3) Adunarea administrativă va fi condusă de slujitorul bisericii filiale și va putea lua decizii pentru bunul mers al lucrării filialei și pentru administrarea bunurilor și fondurilor financiare destinate bisericii filiale, în limitele mandatului primit de la biserica de care aparțin.

(4) Procesul-verbal al adunării administrative va fi întocmit în două exemplare, va fi semnat de persoana care a prezidat întâlnirea, iar un exemplar va fi trimis comitetului bisericii de care aparține.

(5) În situația în care membrii bisericii filiale care se autoadministrează nu doresc să participe la adunarea generală a bisericii de care aparțin, vor înștiința biserica în timp util. În această situație, membrii bisericii filiale nu vor fi luați în considerare la stabilirea numărului de membri necesar pentru ținerea adunării generale a bisericii de care aparțin.
Modificări (1)

SECȚIUNEA a 7-a
Alte dispoziții
Art. 42. –
(1) Biserica poate angaja slujitori duhovnicești, personal administrativ, tehnico-economic și de altă specialitate, după nevoi, dintre credincioșii baptiști, cu respectarea prevederilor statutare.

(2) Excluderea din biserică determină încetarea calității de angajat al bisericii.

Art. 43. –
(1) Biserica stabilește prin adunarea generală sau prin comitet, după caz, susținerea financiară a proiectelor de misiune în țară și în străinătate, a misionarilor trimiși de aceasta, precum și sponsorizarea altor misionari.

(2) Biserica va susține financiar comunitatea teritorială, Convenția Baptistă Maghiară, după caz, și Uniunea Baptistă, conform hotărârilor organelor statutare competente ale acestora.
Modificări (1)

(3) Biserica va susține misiunea din cadrul cultului baptist și școlile teologice, potrivit hotărârilor organelor de conducere ale bisericii.

(4) Donațiile făcute bisericii cu destinație certă și colectele speciale anunțate pentru un anumit obiectiv nu vor putea fi folosite în alt scop.

Art. 44. –
(1) Biserica poate acorda asistență spiritual-religioasă persoanelor aflate în spitale, aziluri, armată, închisori, orfelinate și altele și poate acorda ajutor financiar și material persoanelor aflate în nevoi.

(2) Biserica asigură educația religioasă a copiilor credincioșilor baptiști, membri sau aparținători, a copiilor aflați în plasament în familii baptiste, precum și a celor ce solicită educație religioasă din partea bisericii baptiste.
Modificări (1)

(3) În situația în care conducerea unei școli la care studiază copii aparținând bisericilor baptiste nu poate asigura profesori de religie aparținând Cultului Creștin Baptist, aceștia pot face dovada studierii religiei proprii, cu atestat din partea bisericii baptiste căreia îi aparțin.
Modificări (1)

(4) Biserica poate înființa, organiza și întreține, singură sau în colaborare cu alte biserici și organizații creștine: grădinițe, școli de toate gradele, tabere, orfelinate, cămine de bătrâni, case de odihnă, unități de asistență medicală și de caritate, farmacii, edituri, tipografii, mijloace de informare în masă și altele, în condițiile legii.

(5) Cu acordul adunării generale se pot înființa și organiza asociații și fundații cu personalitate juridică distinctă, în vederea desfășurării activităților prevăzute la alin. (4).

Art. 45. –
(1) Două sau mai multe biserici pot constitui împreună un cerc pastoral, fără a avea personalitate juridică. Cercul pastoral exprimă unitatea de viziune a bisericilor componente și contribuie la: dezvoltarea spirituală a acestora, pregătirea și instruirea slujitorilor duhovnicești, realizarea proiectelor de misiune, precum și a altor obiective stabilite de către aceste biserici.

(2) Cercul pastoral este coordonat de un consiliu format din păstorii și delegații desemnați de comitetele bisericilor componente. Consiliul de coordonare al cercului pastoral este condus de un păstor coordonator.

(3) Consiliul de coordonare al cercului pastoral veghează asupra stării spirituale și a învățăturii doctrinare și îndrumă bisericile în realizarea viziunii misionare.

(4) Consiliul de coordonare al cercului pastoral are autoritate spirituală în soluționarea eventualelor situații de criză ce pot apărea în oricare dintre bisericile ce compun cercul pastoral.

Art. 46. –

(1) Biserica poate avea și dobândi în proprietate sau în administrare bunuri mobile și imobile asupra cărora poate dispune în mod liber și autonom.

(2) Biserica este proprietara exclusivă a tuturor bunurilor mobile și imobile, a valorilor materiale și bănești aflate în patrimoniul său și dobândite sau obținute prin orice moduri ori mijloace licite.

(3) Patrimoniul bisericii este distinct și autonom de patrimoniul individual al fiecărui membru al bisericii și se realizează prin: contribuții, donații, sponsorizări, legate, liberalități de orice fel de bunuri mobile și imobile, de valori materiale și/sau bănești din partea persoanelor fizice și/sau juridice, din țară și din străinătate, sau prin orice alte moduri sau mijloace licite.

(4) Valorile materiale și bănești, bunurile mobile și imobile care fac obiectul aporturilor de orice fel – contribuții, donații, succesiuni și altele -, intrate în patrimoniul bisericii, nu pot face obiectul revendicărilor ulterioare, acestea rămânând în patrimoniul exclusiv cultic.

Art. 47. –
(1) Bunurile sacre ale bisericii sunt: lăcașurile de cult cu terenurile și anexele aferente, casele pastorale pentru personalul duhovnicesc, terenurile, clădirile și bunurile mobile destinate activităților și practicilor de cult și instituțiilor cultice de învățământ, cimitirele confesionale.

(2) Bunurile sacre ale bisericii se află sub protecția Legii nr. 489/2006, în sensul că sunt imprescriptibile și insesizabile.

(3) Înstrăinarea lor poate avea loc numai cu acordul adunării generale, stabilit cu trei pătrimi din numărul membrilor bisericii locale. Lăcașurile de cult considerate de Cultul Creștin Baptist din România ca fiind de valoare istorică nu pot fi demolate sau înstrăinate fără acordul Consiliului Uniunii Baptiste.
Modificări (1)

Art. 48. –
(1) O biserică baptistă încetează a ființa fie din proprie inițiativă, prin hotărârea adunării generale luată cu nouă zecimi din numărul total al membrilor, fie în urma hotărârii Conferinței naționale a Cultului Creștin Baptist din România de retragere a autorizației de funcționare, în condițiile prezentului statut.
Modificări (1)

(2) Biserica filială se poate transforma în biserică cu personalitate juridică, potrivit procedurii stabilite în prezentul statut pentru biserica persoană juridică.

(3) Desființarea bisericii filială poate fi hotărâtă fie de către grupul de credincioși care o compun, cu votul a cel puțin nouă zecimi din numărul membrilor, fie în urma hotărârii Conferinței naționale a Cultului Creștin Baptist din România de retragere a autorizației de funcționare, în condițiile prezentului statut.
Modificări (1)

(4) În caz de desființare a bisericii, patrimoniul acesteia trece în proprietatea altei biserici, potrivit hotărârii adunării generale, sau în patrimoniul comunității de care a aparținut ori al Convenției Baptiste Maghiare, după caz.
Modificări (1)

(5) În situația în care membrii unei biserici părăsesc Cultul Creștin Baptist, patrimoniul bisericii rămâne în proprietatea acesteia sau a comunității bisericilor baptiste de care aceasta a aparținut ori a Convenției Baptiste Maghiare din România, după caz.
Modificări (1)

CAPITOLUL III
Comunitatea bisericilor baptiste

SECȚIUNEA 1
Constituire, organizare și funcționare
Art. 49. – Modificări (1)
(1) Comunitatea bisericilor baptiste (comunitatea baptistă) reprezintă asocierea unui număr minim de 50 de biserici baptiste cu personalitate juridică.

(2) Comunitatea bisericilor baptiste este organul zonal de reprezentare a intereselor generale ale bisericilor de pe raza sa de competență, de coordonare spiritual-administrativă a activităților comune ale acestora, de susținere a activităților bisericilor, la solicitarea acestora.

(3) Comunitatea bisericilor baptiste se poate organiza pe raza unui județ, a mai multor județe sau pe raza municipiului București. Delimitarea teritorială a unei comunități va fi stabilită cu acordul Consiliului Uniunii Baptiste.

(4) Fiecare comunitate a bisericilor baptiste trebuie să facă parte din Uniunea Baptistă. Comunitățile existente la data adoptării prezentului statut rămân în funcțiune.

(5) Sediul și denumirea comunității vor fi stabilite de adunarea generală a acesteia.

Art. 50. –
(1) Comunitatea bisericilor se constituie prin hotărârea delegaților bisericilor din zona respectivă, cu respectarea prevederilor prezentului statut.

(2) Convocarea adunării generale de constituire a comunității se face de un comitet de inițiativă, format din cel puțin o treime din numărul păstorilor bisericilor respective, și va fi comunicată în scris tuturor bisericilor din zona respectivă, cu cel puțin 60 de zile înainte. Convocarea va cuprinde scopul, data, ora și locul întrunirii.
Modificări (1)

(3) Bisericile invitate pentru constituire vor hotărî în cadrul adunărilor generale oportunitatea înființării comunității, situație în care vor desemna delegații la această adunare generală, în proporție de un delegat la fiecare 50 de membri. Bisericile mai mici de 50 de membri au drept la un delegat.
Modificări (1)

(4) Adunarea generală constitutivă va fi formată din delegații a cel puțin trei pătrimi din numărul bisericilor din zona respectivă și va fi prezidată de un birou de zi, care este compus din: președinte de zi, secretar de zi și 3 numărători de voturi. Hotărârea de constituire se ia cu votul a trei pătrimi din numărul total al delegaților prezenți.

(5) Actul de constituire, întocmit în două exemplare, va purta semnătura fiecărui delegat și va menționa voința colectivă de constituire, denumirea și sediul comunității, precum și membrii comitetului de conducere. Un exemplar din actul de constituire împreună cu actele doveditoare privind sediul comunității și patrimoniul inițial vor fi trimise Uniunii Baptiste în vederea autorizării.
Modificări (1)

(6) În situația în care comunitatea cuprinde biserici din mai multe județe, autorizarea va avea loc după aprobarea delimitării teritoriale de către Consiliul Uniunii, în prima ședință a acestuia.
Modificări (1)

(7) Uniunea Baptistă va înregistra comunitatea nou-înființată în Registrul persoanelor juridice al cultului și va elibera autorizația de funcționare a comunității.
Modificări (1)

(8) Comunitatea bisericilor astfel constituită este persoană juridică, cu drepturile și obligațiile ce derivă din această calitate.

Art. 51. –
Comunitatea bisericilor baptiste are următoarele atribuții:

a) susținerea și apărarea intereselor bisericilor baptiste care fac parte din comunitatea respectivă;
Modificări (1)

b) sprijinirea propovăduirii Evangheliei și a activității misionare, precum și încurajarea dărniciei creștine;

c) păstrarea nealterată a învățăturilor biblice cuprinse în Mărturisirea de credință baptistă a cultului;

d) asistarea bisericilor pentru ordinarea slujitorilor duhovnicești ai acestora;

e) asistarea bisericii locale în rezolvarea problemelor legate de litigii interne, atunci când biserica respectivă se află în situație de criză;

f) efectuarea, la cererea bisericilor, a operațiunilor privind problemele de personal și de plată a salariilor din fondurile bisericilor, în conformitate cu hotărârile organelor de conducere ale acestora;

g) sprijinirea bisericilor în activitatea de asistență spiritual-religioasă în spitale, aziluri, armată, închisori, orfelinate și altele, precum și în asigurarea educației religioase a copiilor credincioșilor baptiști în școli;

h) exercitarea activității de îndrumare a bisericilor în probleme financiar-contabile, juridice și altele;

i) administrarea fondurilor necesare pentru realizarea atribuțiilor prevăzute la lit. a)-h) și j);

j) desfășurarea altor activități menite să contribuie la îndeplinirea rolului comunității bisericilor.

SECȚIUNEA a 2-a
Organele de conducere și control ale comunității
Art. 52. – Modificări (1)
Organele de conducere ale comunității bisericilor sunt adunarea generală și comitetul de conducere. Comisia cenzorilor reprezintă organul de control financiar al comunității bisericilor baptiste.

Art. 53. –

(1) Adunarea generală a comunității se ține o dată pe an și ori de câte ori este nevoie. Adunarea generală se convoacă de președinte, în baza hotărârii comitetului de conducere sau la cererea scrisă și motivată a cel puțin o treime din numărul total al delegaților bisericilor.
Modificări (1)

(2) Convocarea adunării generale se va face în scris, cu cel puțin 21 de zile înainte, și va cuprinde scopul, data, ora și locul, precum și mențiunea că, dacă la termenul indicat nu se vor întruni cel puțin jumătate plus unu din numărul delegaților, adunarea generală se va ține peste o oră, în același loc, fără nicio altă convocare, și se vor lua hotărâri valabile indiferent de numărul de delegați.

(3) Adunarea generală este prezidată de președintele comunității, asistat de secretar. În cazul în care membrii prezenți o cer, prezidarea se face de un birou de zi, ales de adunarea generală și compus din: președinte de zi, secretar de zi și cel puțin 3 numărători de voturi. Persoanele care au prezidat adunarea generală semnează procesul-verbal al acesteia.
Modificări (1)

(4) Hotărârile se iau cu cel puțin jumătate plus unu din numărul voturilor delegaților prezenți; în caz de paritate, decide votul persoanei care prezidează. La adunările generale ale comunității pot participa cu vot consultativ 1-3 delegați ai Uniunii Baptiste.
Modificări (1)

Art. 54. –
(1) Adunarea generală a comunității alege dintre delegații bisericilor comitetul de conducere și cenzorii, pentru o perioadă de 4 ani. Oricare membru ales poate fi revocat de adunarea generală înainte de expirarea mandatului, dacă s-a făcut vinovat de cădere în păcat, de abateri grave de la Mărturisirea de credință a cultului sau de neîndeplinirea îndatoririlor ce îi revin.
Modificări (1)

(2) În locul unui membru revocat, demisionat sau decedat, comitetul de conducere va coopta un alt delegat, urmând ca prima adunare generală să ratifice cooptarea sau să aleagă altă persoană.

(3) Adunarea generală desemnează reprezentanții comunității în Consiliul Uniunii, în proporție de un reprezentant la fiecare 3.000 de membri. Pentru numărul membrilor care depășește multiplul de 3.000 se va desemna un reprezentant, dacă numărul membrilor este mai mare de 1.500. Comunitățile cu un număr mai mic de 3.000 de membri au dreptul la un reprezentant. De asemenea, adunarea generală face propuneri pentru membrii Comitetului executiv al Uniunii Baptiste.
Modificări (1)

Art. 55. –
(1) Adunarea generală analizează și evaluează situația generală a bisericilor de pe raza ei de competență, hotărăște asupra tuturor problemelor majore ale comunității și poate delega o parte din atribuții comitetului de conducere.
Modificări (1)

(2) Sunt de competența exclusivă a adunării generale următoarele atribuții:

a) alegerea comitetului de conducere și a comisiei de cenzori;

b) desemnarea reprezentanților comunității în Consiliul Uniunii Baptiste și stabilirea propunerilor pentru membrii Comitetului executiv al Uniunii Baptiste;
Modificări (1)

c) aprobarea bugetului și descărcarea de gestiune;

d) stabilirea contribuției bisericilor pentru comunitate;
Modificări (1)

e) angajarea și revocarea slujitorilor duhovnicești ai comunității;
Modificări (1)

f) achiziționarea și înstrăinarea bunurilor imobile;

g) angajarea de împrumuturi;

h) stabilirea localității în care comunitatea bisericilor își are sediul;

i) propunerea de retragere a autorizației de funcționare a bisericii locale care s-a abătut grav de la Mărturisirea de credință a cultului sau a cărei mărturie ca biserică a fost compromisă deosebit de grav;

j) desființarea comunității bisericilor baptiste.
Modificări (1)

Art. 56. –
(1) Comitetul de conducere al comunității are următoarea componență: un președinte, 1-3 vicepreședinți, un secretar și 3-11 membri. Președintele și secretarul comunității pot fi aleși pentru cel mult două mandate consecutive.
Modificări (1)

(2) Comitetul de conducere se convoacă de președinte sau de delegatul acestuia ori la inițiativa unei treimi din numărul membrilor comitetului. Pentru a lua hotărâri valabile, trebuie să participe la ședință cel puțin două treimi din numărul total al membrilor. Ședințele comitetului sunt prezidate de către președintele sau vicepreședintele delegat de acesta. Hotărârile se iau cu cel puțin jumătate plus unu din numărul membrilor prezenți. În caz de paritate, decide votul persoanei care prezidează.

Art. 57. –
(1) Comitetul comunității conduce activitatea comunității între adunările generale.
Modificări (1)

(2) Comitetul comunității îndeplinește următoarele atribuții:
Modificări (1)

a) stabilește ordinea de zi și pregătește lucrările adunării generale;

b) duce la îndeplinire hotărârile adunării generale și rezolvă sarcinile ce i-au fost încredințate de aceasta;

c) aprobă structura de personal a comunității;
Modificări (1)

d) hotărăște angajarea și încetarea raporturilor de muncă ale personalului administrativ și de specialitate al comunității;
Modificări (1)

e) decide în probleme de salarizare și în alte probleme de personal al comunității;
Modificări (1)

f) verifică și avizează îndeplinirea condițiilor legale și doctrinare necesare autorizării bisericilor;
Modificări (1)

g) analizează abaterile de la Mărturisirea de credință a cultului ale slujitorilor duhovnicești ordinați și se pronunță asupra pierderii calității de slujitor ordinat;

h) decide achiziționarea și înstrăinarea bunurilor mobile și a mijloacelor fixe;

i) îndeplinește orice alte atribuții încredințate de adunarea generală.

Art. 58. –
(1) Președintele reprezintă comunitatea bisericilor în relațiile cu autoritățile statului și cu terții. El organizează și conduce activitatea curentă a comunității.
Modificări (1)

(2) Vicepreședinții îndeplinesc atribuțiile hotărâte de adunarea generală a comunității sau de comitetul de conducere al acesteia. Vicepreședinții pot coordona cercurile misionare sau departamentele înființate în cadrul comunității.
Modificări (1)

(3) Secretarul are răspunderea transmiterii la termen a corespondenței și a actelor către Uniunea Baptistă, biserici și terți. El răspunde de comunicarea la termen a scrisorilor adresate prin comunitate de către Uniunea Baptistă sau de către Casa de Pensii și Ajutoare a Cultului către biserici sau către angajații acestora.
Modificări (1)

(4) Secretarul întocmește procesele-verbale ale adunării generale și ale ședințelor de comitet. Secretarul comunității răspunde de evidența și păstrarea actelor comunității. De asemenea, acesta îndeplinește atribuțiile ce i-au fost delegate de către președinte referitoare la conducerea operativă a comunității.
Modificări (1)

(5) Comunitatea bisericilor este valabil angajată prin semnătura președintelui sau a vicepreședintelui delegat de acesta, împreună cu semnătura secretarului sau a unui membru din comitet delegat în acest scop.

(6) Reprezentarea comunității în justiție sau față de terți se face de președinte, care poate delega această atribuție unui alt membru al comitetului de conducere sau unui specialist.
Modificări (1)

Art. 59. –
Cenzorii comunității teritoriale, în număr de 3, sunt aleși de adunarea generală pentru o perioadă de 4 ani. Ei au atribuția de a controla gestiunea comitetului de conducere, de a întocmi raportul de control financiar și de a-l prezenta adunării generale anuale, în vederea descărcării de gestiune.

SECȚIUNEA a 3-a
Alte dispoziții
Art. 60. – Modificări (1)
(1) În cadrul comunității bisericilor se pot organiza cercuri misionare teritoriale, fără personalitate juridică. Acestea pot îndeplini atribuțiile cu caracter spiritual ale comunității.

(2) Cercul misionar teritorial este coordonat de un consiliu format din slujitorii duhovnicești, aleși de liderii spirituali ai bisericilor care îl compun. Consiliul poate fi condus de un vicepreședinte al comunității desemnat de comitetul acesteia, cu acordul membrilor consiliului de coordonare a cercului misionar teritorial.

Art. 61. –
(1) În cadrul comunității pot funcționa, cu acordul și sub autoritatea comitetului comunității, departamente de copii, tineret, femei și altele asemenea.
Modificări (1)

(2) Comunitatea bisericilor poate înființa, organiza și întreține, singură sau în colaborare cu alte organizații creștine, grădinițe, școli de toate gradele, tabere, orfelinate, cămine de bătrâni, case de odihnă, unități de asistență medicală și de caritate, edituri, tipografii, mijloace de informare în masă și altele, în condițiile legii.

(3) Cu acordul adunării generale, se pot înființa și organiza asociații și fundații cu personalitate juridică distinctă, în vederea desfășurării activităților prevăzute la alin. (2).

Art. 62. –
(1) Comunitatea bisericilor poate dobândi, prin orice mijloace sau moduri licite, și poate deține, sub orice titlu, cu respectarea prevederilor legale, bunuri mobile și imobile în vederea îndeplinirii misiunii și obiectivelor sale sau pentru a le atribui în folosință bisericilor și bisericilor-filiale.

(2) Comunitatea bisericilor este proprietara exclusivă a tuturor bunurilor mobile și imobile, a valorilor materiale și bănești aflate în patrimoniul său și poate dispune de acestea liber și autonom, în condițiile legii și ale prezentului statut.

(3) Comunitatea bisericilor se întreține financiar din contribuția bisericilor, stabilită de adunarea generală a comunității, precum și din donații, sponsorizări, legate, liberalități de orice fel de bunuri mobile și imobile, de valori materiale și/sau bănești din partea persoanelor fizice și/sau juridice, din țară și din străinătate, sau prin orice alte moduri sau mijloace licite.
Modificări (1)

Art. 63. –
(1) Sunt bunuri sacre: lăcașurile de cult cu terenurile și anexele aferente, casele pastorale pentru personalul duhovnicesc, terenurile, clădirile și bunurile mobile destinate activităților și practicilor de cult, cimitirele confesionale, aflate în proprietatea comunității bisericilor și atribuite în folosință unor biserici.

(2) Bunurile sacre ale comunității bisericilor se află sub protecția Legii nr. 489/2006, în sensul că sunt imprescriptibile și insesizabile. Înstrăinarea lor poate avea loc numai cu acordul adunării generale, stabilit cu trei pătrimi din numărul delegaților prezenți în adunarea generală a comunității.
Modificări (1)

Art. 64. – Modificări (1)
(1) Desființarea comunității bisericilor se poate face de către adunarea generală întrunind delegații a cel puțin trei pătrimi din numărul bisericilor baptiste care o compun. Convocarea se face cu 30 de zile înainte, prin adresă oficială trimisă bisericilor aparținătoare, și va cuprinde data, ora, locul și scopul convocării. Hotărârea de desființare trebuie să întrunească votul a cel puțin trei pătrimi din numărul delegaților prezenți.

(2) În cazul desființării comunității, patrimoniul acesteia, cu activul și pasivul său, va trece în proprietatea Uniunii Baptiste, a unei alte comunități sau a unei biserici baptiste, în funcție de hotărârea luată în acest sens de adunarea generală care a hotărât desființarea.

CAPITOLUL IV
Convenția Bisericilor Baptiste Maghiare
Art. 65. –
(1) Convenția Bisericilor Baptiste Maghiare din România se organizează și funcționează în cadrul Cultului Creștin Baptist din România potrivit prezentului statut și este formată din toate bisericile baptiste maghiare din România. Denumirea prescurtată este “Convenția Baptistă Maghiară”.

(2) Convenția Baptistă Maghiară din România poate păstra în nume propriu legături frățești și de colaborare cu organizațiile baptiste de peste hotare și poate intra în alianțe cu biserici evanghelice din țară și de peste hotare.

(3) Convenția Baptistă Maghiară poate stabili norme proprii de organizare și funcționare, cu respectarea statutului și a Mărturisirii de credință a Cultului Creștin Baptist din România.

Art. 66. –
(1) Convenția Baptistă Maghiară este organul de reprezentare al bisericilor baptiste maghiare din România în fața organelor locale și zonale ale statului. Ea asigură coordonarea spiritual-administrativă a bisericilor creștine baptiste maghiare din întreaga țară.

(2) Numărul reprezentanților Convenției în Consiliul Uniunii se stabilește conform prevederilor art. 54 din prezentul statut.
Modificări (1)

(3) Reprezentarea intereselor bisericilor creștine baptiste maghiare în fața organelor centrale ale statului se face de către Uniunea Bisericilor Baptiste din România împreună cu delegatul Convenției.
Modificări (1)

Art. 67. –
Atribuțiile Convenției Baptiste Maghiare sunt:

a) organizarea și coordonarea activităților spirituale, educativ-religioase și de caritate în interesul bisericilor din cadrul Convenției;

b) supravegherea respectării învățăturii cuprinse în Mărturisirea de credință a Cultului Creștin Baptist din România;

c) susținerea și apărarea intereselor bisericilor care fac parte din Convenție;

d) sprijinirea propovăduirii Evangheliei și a activității misionare, precum și încurajarea dărniciei creștine;

e) asistarea bisericilor în activitatea de ordinare a slujitorilor duhovnicești ai acestora;

f) rezolvarea problemelor de litigiu și disciplină bisericească în situații de criză;

g) efectuarea, la cererea bisericilor, a operațiunilor privind problemele de personal și de plată a salariilor din fondurile bisericilor, în conformitate cu hotărârile organelor de conducere ale acestora;

h) exercitarea activității de îndrumare și control de legalitate în probleme financiar-contabile și juridice ale bisericilor;

i) sprijinirea bisericilor în activitatea de asistență și reprezentare spiritual-religioasă în spitale, aziluri, armată, închisori, orfelinate și altele, precum și în activitatea acestora privind educația religioasă în școli a copiilor credincioșilor baptiști;

j) administrarea fondurilor necesare pentru atingerea scopurilor Convenției;

k) desfășurarea altor activități menite să contribuie la îndeplinirea rolului Convenției.

Art. 68. –
(1) Organele de conducere ale Convenției sunt: Congresul Convenției, Consiliul Convenției și Comitetul executiv.

(2) Organul de control financiar al Convenției este format din 3 cenzori.

Art. 69. –
(1) Congresul Convenției este organul de îndrumare și control al Convenției Bisericilor Creștine Baptiste Maghiare. El este format din delegații bisericilor creștine baptiste maghiare.

(2) Congresul Convenției cu caracter electiv se convoacă din 4 în 4 ani, iar congresele de lucru se convoacă o dată pe an și ori de câte ori este nevoie.

(3) Convocarea Congresului Convenției se face de către președintele și secretarul general ai Convenției, pe baza hotărârii Consiliului Convenției sau la cererea unei treimi din numărul delegaților la Congres. Convocarea către biserici se face în scris, cu cel puțin 30 de zile înainte de data ținerii Congresului, și va cuprinde locul, data și ordinea de zi a acestuia.

(4) Congresul este valabil întrunit cu jumătate plus unu din numărul delegaților bisericilor. În situația în care nu se întrunește numărul statutar, Congresul Convenției se va ține peste două ore, fără nicio altă convocare.

(5) Congresul este condus de președintele Convenției, asistat de secretarul general sau de un prezidiu ales la cererea Congresului. Congresul va alege cel puțin 3 numărători de voturi.

(6) Hotărârile Congresului se vor lua cu majoritatea simplă a celor prezenți. Hotărârile Congresului Convenției sunt obligatorii pentru toate părțile componente și organizațiile aparținătoare ale Convenției. Procesul-verbal va fi întocmit de secretarul general sau de un secretar de zi și va purta semnătura președintelui de zi și a secretarului de zi.

Art. 70. –
Congresul electiv își desfășoară lucrările în plen și are următoarele atribuții:

a) aprobă membrii Consiliului Convenției, alege Comitetul executiv al Convenției și cenzorii;

b) stabilește strategia și obiectivele majore ale Convenției pentru următoarea perioadă de 4 ani;

c) modifică prevederile cuprinse în prezentul capitol, cu votul a trei pătrimi din numărul celor prezenți;

d) aprobă descărcarea de gestiune a Consiliului Convenției, pe baza raportului cenzorilor;

e) aprobă bugetul Convenției pentru anul în curs și stabilește contribuția anuală a membrilor;

f) hotărăște asupra oricăror alte probleme ale Convenției.

Art. 71. –
(1) Congresul de lucru coordonează activitatea Convenției între congresele elective și are următoarele atribuții:

a) analizează și evaluează anual situația generală a bisericilor și activitatea Convenției și asigură ducerea la îndeplinire a hotărârilor Congresului electiv;

b) analizează și îndrumă, între congresele elective, activitatea școlilor și instituțiilor de învățământ teologic ale Convenției, a secțiunilor de studiu biblic, muzică, istorie baptistă, a departamentelor pentru familii, femei, tineret și copii și altele asemenea;

c) aprobă proiectele propuse de Consiliul Convenției pentru anul următor;

d) hotărăște încheierea de parteneriate între Convenția Baptistă Maghiară și organizații creștine din țară și din străinătate;

e) aprobă descărcarea anuală de gestiune a Consiliului și a Comitetului executiv ale Convenției;

f) aprobă bugetul de venituri și cheltuieli al Convenției pentru anul următor;

g) stabilește contribuția anuală a membrilor bisericilor;

h) aprobă modificarea și completarea prevederilor secțiunii referitoare la Convenție din prezentul statut, cu votul a trei pătrimi din numărul delegaților prezenți;

i) stabilește sediul Convenției;

j) aprobă membrii Consiliului Convenției și ai Comitetului executiv în locul celor demiși, retrași sau decedați.

(2) La congresele Convenției pot participa 1-3 delegați ai Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România.

Art. 72. –
Consiliul Convenției este ales pe o durată de 4 ani și este format din 15 membri. Consiliul Convenției este convocat de președinte, de delegatul acestuia sau la cererea scrisă a unei treimi din numărul membrilor. Acesta se întrunește de două ori pe an și ori de câte ori este nevoie și este prezidat de președinte, asistat de secretarul general. Pentru a putea lua hotărâri valabile este necesară prezența a două treimi din numărul membrilor. Hotărârile se iau cu votul a jumătate plus unu din numărul celor prezenți. În caz de paritate, decide votul președintelui.

Art. 73. –
Consiliul Convenției are următoarele atribuții:

a) conduce, între congrese, activitatea Convenției și duce la îndeplinire hotărârile acestora;

b) convoacă, stabilește ordinea de zi și pregătește lucrările congreselor Convenției;

c) îndrumă și controlează activitatea Comitetului executiv al Convenției;

d) desemnează reprezentanții Convenției în Consiliul Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste, precum și reprezentantul acesteia în Comitetul de conducere al Casei de Pensii și Ajutoare a Cultului;

e) ia decizii cu privire la publicațiile Convenției și la orientarea tematică a acestora;

f) decide înființarea, în condițiile legii, a Institutului Teologic Baptist Maghiar și a altor instituții de învățământ, în cadrul Convenției;

g) analizează periodic, îndrumă și controlează activitatea spiritual-doctrinară a instituțiilor de învățământ din cadrul Convenției;

h) își dă acordul prealabil din punct de vedere spiritual-doctrinar pentru recunoașterea cadrelor didactice pentru disciplina teologie din cadrul instituțiilor de învățământ ale Convenției;

i) retrage acordul spiritual-doctrinar, exprimat în condițiile prevăzute la lit. h), în caz de abatere gravă de la Mărturisirea de credință a Cultului Creștin Baptist din România a cadrelor didactice respective;

j) analizează abaterile de la Mărturisirea de credință a cultului ale slujitorilor duhovnicești ordinați și se pronunță asupra pierderii calității de slujitor ordinat;

k) propune Conferinței Naționale a Uniunii Baptiste retragerea autorizației de funcționare a bisericilor baptiste maghiare care se abat grav de la Mărturisirea de credință a cultului sau a căror mărturie a fost compromisă foarte grav;
Modificări (1)

l) stabilește structura de personal a Convenției și face propuneri pentru sistemul de salarizare în cadrul cultului;

m) avizează proiectul de buget întocmit de Comitetul executiv și îl supune aprobării Congresului;

n) decide achiziționarea și înstrăinarea de bunuri imobile, precum și a acelor bunuri mobile și mijloace fixe ce nu sunt date în competența Comitetului executiv al Convenției;

o) decide contractarea de împrumuturi;

p) aprobă în funcție conducătorii departamentelor de teologie, misiune, muzică, istorie baptistă, copii, tineret, femei, familie, aleși de aceste departamente;

q) desemnează directorii taberelor de tineret;

r) hotărăște asupra oricăror altor probleme de interes major în cadrul Convenției.

Art. 74. –
(1) Comitetul executiv al Convenției este organul de conducere al Convenției între sesiunile Consiliului Convenției și este format din: președinte, 4 vicepreședinți, secretar general și secretar general adjunct.

(2) Comitetul executiv va fi convocat trimestrial și ori de câte ori este nevoie de președinte sau vicepreședintele delegat de acesta, cu cel puțin 7 zile înainte de data ținerii ședinței. Hotărârile Comitetului executiv se iau cu majoritatea simplă, în prezența a cel puțin 5 dintre membrii acestuia.

Art. 75. –
Atribuțiile Comitetului executiv sunt următoarele:

a) conduce Convenția între sesiunile Consiliului acesteia;

b) convoacă, stabilește ordinea de zi și pregătește ședințele Consiliului Convenției;

c) hotărăște angajarea și salarizarea angajaților Convenției;

d) decide asupra achiziționării și înstrăinării de bunuri mobile și mijloace fixe ce intră în competența sa;

e) întocmește proiectul de buget al Convenției și îl prezintă spre avizare Consiliului Convenției;

f) eliberează adeverințe pentru organizațiile și persoanele care funcționează în cadrul Convenției;

g) îndeplinește orice alte atribuții date în competența sa de către Consiliul Convenției.

Art. 76. –
(1) Convenția Baptistă Maghiară este valabil angajată prin semnătura președintelui sau a vicepreședintelui desemnat de acesta, împreună cu cea a secretarului general sau a secretarului general adjunct.

(2) Reprezentarea Convenției în justiție sau față de terți se face de președinte, care poate delega această atribuție unui alt membru al comitetului de conducere sau unui specialist.

Art. 77. –
(1) Președintele poate fi ales pentru cel mult două mandate consecutive. Secretarul general poate fi reales ori de câte ori este nevoie. Președintele Convenției reprezintă Convenția în fața autorităților locale și zonale ale statului, conduce operativ Convenția, putând delega o parte din atribuțiile sale secretarului general.

(2) Secretarul general reprezintă Convenția în Comitetul executiv al Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste și față de Federația Baptistă Europeană (E.B.F.) și Alianța Baptistă Mondială (B.W.A.).

(3) Secretarul general răspunde de desfășurarea fluxului corespondenței, de evidența și păstrarea actelor Convenției, de orice alte evidențe necesare activității Convenției, precum și de întocmirea corectă a proceselor-verbale ale Comitetului executiv, Consiliului Convenției și ale congreselor acesteia. El are răspunderea transmiterii la termen a corespondenței și actelor către Uniune, biserici și terți. De asemenea, el îndeplinește atribuțiile referitoare la conducerea operativă a Convenției ce i-au fost delegate de către președinte.
Modificări (1)

(4) Vicepreședinții Convenției coordonează domeniile de activitate stabilite de Congresul Convenției, iar secretarul general adjunct îndeplinește atribuțiile încredințate de Consiliul Convenției.

Art. 78. –
Cenzorii Convenției, în număr de 3, sunt aleși de Congresul Convenției pentru o perioadă de 4 ani. Ei au atribuția de a controla gestiunea Comitetului executiv și a Consiliului Convenției, de a întocmi raportul de control financiar și de a-l prezenta Congresului Convenției, în vederea descărcării de gestiune.

Art. 79. –
(1) În cadrul Convenției Baptiste Maghiare din România se pot înființa, cu acordul Congresului Convenției, comunități teritoriale cu personalitate juridică. Pentru înființarea unei comunități teritoriale este nevoie de asocierea unui număr minim de 15 biserici baptiste maghiare cu personalitate juridică.

(2) Constituirea comunității bisericilor baptiste maghiare se va face potrivit procedurii de constituire a comunității bisericilor baptiste române, cu următoarele amendamente: actul de constituire se va întocmi în 3 exemplare, din care unul rămâne la Convenția Baptistă Maghiară, care va înainta dosarul împreună cu avizul său Uniunii Baptiste în vederea autorizării.
Modificări (1)

(3) Comunitățile bisericilor baptiste maghiare se vor organiza și vor funcționa potrivit prevederilor referitoare la comunitățile baptiste române, cu delegările de competență stabilite prin norme interne aprobate de Congresul Convenției.

(4) Fiecare comunitate baptistă maghiară trebuie să facă parte din Convenția Baptistă Maghiară din România. Adunarea generală a comunității bisericilor baptiste maghiare alege reprezentanții săi în Consiliul Convenției.

Art. 80. –
(1) În Convenția Baptistă Maghiară pot funcționa cercuri misionare, fără personalitate juridică, care pot îndeplini atribuțiile cu caracter spiritual ale comunității. Cercul misionar este coordonat de un comitet format din păstori și misionari aleși de delegații bisericilor care îl compun.

(2) Convenția poate avea departamente fără personalitate juridică pentru: teologie, misiune, muzică, istorie baptistă, copii, tineret, femei, familie și altele asemenea.

(3) Activitățile de secretariat, administrative, de arhivă, protocol sau de altă natură se organizează în funcție de nevoi și după posibilitățile financiare ale Convenției Bisericilor Creștine Baptiste Maghiare.

Art. 81. –
(1) Convenția Baptistă Maghiară poate înființa sub autoritatea sa, în condițiile legii, Institutul Teologic Baptist Maghiar, cu personalitate juridică distinctă. Bisericile baptiste maghiare din România vor sprijini financiar, material și spiritual această instituție.

(2) Convenția poate înființa, organiza și întreține, singură sau în colaborare cu alte organizații creștine, grădinițe, școli de toate gradele, tabere, orfelinate, cămine de bătrâni, case de odihnă, unități de asistență medicală și de caritate, edituri, tipografii, mijloace de informare în masă și altele asemenea, în condițiile legii.

(3) Cu avizul Convenției se pot înființa și organiza asociații și fundații cu personalitate juridică distinctă, în vederea desfășurării activităților prevăzute la alin. (2).

Art. 82. –
(1) Convenția se întreține financiar din contribuția bisericilor, stabilită de Congresul Convenției, precum și din donații, sponsorizări, subscripții, legate, liberalități de orice fel de valori materiale sau bănești, de la persoane fizice și juridice din țară și din străinătate, precum și prin orice alte moduri sau mijloace licite.

(2) Convenția este proprietara exclusivă a tuturor bunurilor mobile și imobile, a valorilor materiale și bănești aflate în patrimoniul său și poate dispune de acestea liber și autonom, în condițiile legii și ale prezentului statut.

(3) Convenția poate dobândi, prin orice mijloace sau moduri licite, și poate deține, sub orice titlu, cu respectarea prevederilor legale, bunuri mobile și imobile în vederea îndeplinirii obiectivelor sale ori pentru a le atribui în folosință bisericilor.

Art. 83. –
(1) Bunurile sacre ale Convenției și ale comunităților din cadrul acesteia sunt următoarele: lăcașurile de cult cu terenurile și anexele aferente, casele pastorale pentru personalul duhovnicesc, terenurile, clădirile și bunurile destinate activităților și practicilor de cult, spațiile de învățământ cu terenurile aferente și cimitirele confesionale, aflate în proprietatea Convenției Baptiste Maghiare și destinate activității acesteia sau a entităților din cadrul Convenției.

(2) Bunurile sacre se află sub protecția Legii nr. 489/2006, în sensul că sunt imprescriptibile și insesizabile. Înstrăinarea lor poate avea loc numai cu aprobarea Congresului Convenției sau a adunării generale a comunității, după caz, decisă cu votul a trei pătrimi din numărul delegaților prezenți.

Art. 84. – Modificări (1)
Convenția contribuie financiar la susținerea Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste cu o sumă proporțională cu numărul de membri ai bisericilor creștine baptiste maghiare. Contribuția va fi stabilită anual de Congresul Convenției, la propunerea Consiliului Uniunii.

Art. 85. –
Dispozițiile referitoare la biserica locală din prezentul statut se aplică în mod corespunzător și bisericilor baptiste maghiare din România.

CAPITOLUL V
Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România
SECȚIUNEA 1
Organizare și funcționare
Art. 86. – Modificări (1)

(1) Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România (Uniunea Baptistă) este organul național de reprezentare a Cultului Creștin Baptist din România. Uniunea Baptistă are scopul de a exprima unitatea spirituală și doctrinară a credincioșilor baptiști din România și de a reprezenta interesele generale ale bisericilor baptiste și ale celorlalte părți componente ale Cultului Creștin Baptist din România.

(2) Bisericile baptiste, comunitățile bisericilor baptiste și Convenția Baptistă Maghiară din România au obligația să trimită Uniunii Baptiste rapoarte și orice acte cerute de aceasta privind problemele de interes general ale Cultului Creștin Baptist din România.

(3) Sediul Uniunii Baptiste se află în București și reprezintă sediul central al Cultului Creștin Baptist din România.

Art. 87. – Modificări (1)
(1) În cadrul Uniunii Baptiste funcționează: Comisia pastorală, Comisia de educație biblică și Departamentul de misiune. Acestea sunt conduse de câte un vicepreședinte al Cultului Creștin Baptist din România.

(2) În cadrul Uniunii Baptiste pot funcționa, cu acordul și sub autoritatea Consiliului Uniunii, departamente de copii, tineret, femei și altele asemenea.

(3) Activitatea Uniunii Baptiste în domeniile administrativ, financiar-contabil, secretariat, protocol, juridic, mass-media, relații publice și altele asemenea va fi organizată sub formă de birouri și compartimente.

Art. 88. – Modificări (1)
(1) Institutul Teologic Baptist din București funcționează sub autoritatea spiritual-doctrinară a Consiliului Uniunii Baptiste și în acord cu legislația în domeniu.

(2) Institutul Teologic Baptist din București se supune controlului financiar periodic al Comisiei de cenzori a Uniunii Baptiste și prezintă periodic rapoarte financiare Consiliului Uniunii, Conferinței Naționale și Congresului.

Art. 89. – Modificări (1)
(1) Uniunea Baptistă poate înființa, organiza și întreține, singură sau în colaborare cu alte organizații creștine, grădinițe, școli de toate gradele, tabere, orfelinate, cămine de bătrâni, case de odihnă, unități de asistență medicală și de caritate, edituri, tipografii, mijloace de informare în masă și altele asemenea, în condițiile legii.

(2) Cu avizul Consiliului Uniunii se pot înființa și organiza asociații și fundații cu personalitate juridică distinctă în vederea desfășurării activităților prevăzute la alin. (1).

SECȚIUNEA a 2-a
Organele de conducere și control ale Uniunii Bisericilor Baptiste
Art. 90. – Modificări (1)

Organele de conducere ale Uniunii Bisericilor Baptiste sunt Consiliul Uniunii și Comitetul executiv. Organul de control financiar este Comisia de cenzori, formată din 3-5 cenzori.

Art. 91. – Modificări (1)
(1) Consiliul Uniunii este organul de conducere al Uniunii Bisericilor Baptiste între conferințele naționale. Acesta este ales pe o durată de 4 ani și este format din: membrii Comitetului executiv, aleși de Congres, reprezentanții comunităților și ai Convenției Baptiste Maghiare, validați de Congres, rectorul Institutului Teologic Baptist din București, rectorul Universității “Emanuel” din Oradea și directorul Casei de Pensii a Cultului, validați de Congres.

(2) La întâlnirile Consiliului Uniunii vor participa, cu vot consultativ, directorii de departamente ai Uniunii Baptiste, precum și directorul executiv, consilierul financiar și consilierul juridic ai Uniunii Baptiste.

Art. 92. – Modificări (1)
(1) Consiliul Uniunii este convocat de președintele Uniunii Baptiste în urma hotărârii Comitetului executiv sau, când acesta refuză, Consiliul poate fi convocat din inițiativa unei treimi din numărul membrilor Consiliului Uniunii. Consiliul Uniunii se întrunește de două ori pe an și ori de câte ori este nevoie. Consiliul Uniunii este prezidat de președinte, asistat de secretarul general.

(2) Pentru a putea lua hotărâri valabile este necesară prezența a două treimi din numărul membrilor Consiliului Uniunii. Hotărârile se iau cu votul a jumătate plus unu din numărul celor prezenți. În caz de paritate, decide votul președintelui.

Art. 93. –
(1) Consiliul Uniunii coordonează activitatea Uniunii Baptiste între conferințele naționale și duce la îndeplinire hotărârile Congresului și ale Conferinței naționale.
Modificări (1)

(2) Consiliul Uniunii îndeplinește următoarele atribuții:

a) convoacă Conferința națională, stabilește ordinea de zi și pregătește lucrările acesteia;

b) stabilește strategia și obiectivele pentru activitatea Uniunii Baptiste, pe care le supune aprobării Conferinței naționale;
Modificări (1)

c) îndrumă și controlează activitatea Comitetului executiv al Uniunii, a Comisiei pastorale, a Comisiei de educație biblică, a Departamentului de misiune și a celorlalte departamente;
Modificări (1)

d) coordonează modul de administrare a fondurilor Casei de Pensii și Ajutoare, cu respectarea scopului pentru care acestea au fost constituite;

e) analizează periodic activitatea comunităților bisericilor și rezolvă problemele ridicate de acestea;

f) analizează periodic, îndrumă și controlează activitatea spiritual doctrinară a Institutului Teologic Baptist din București;

g) numește directorul și membrii Comitetului de conducere al C.P.A.;
Modificări (1)

h) numește membrii Comisiei pastorale, ai Comisiei de educație biblică, ai Departamentului de misiune, precum și ai celorlalte departamente;

i) își dă acordul prealabil din punct de vedere spiritual-doctrinar pentru recunoașterea cadrelor didactice pentru disciplina teologie din cadrul Institutului Teologic Baptist din București, al Universității “Emanuel” din Oradea și al Facultății de Teologie Baptistă din cadrul Universității București;

j) retrage acordul spiritual-doctrinar, exprimat în condițiile prevăzute la lit. i), în caz de abatere gravă de la Mărturisirea de credință a Cultului Creștin Baptist din România a cadrelor didactice respective;

k) propune sistemul de salarizare din cadrul cultului și îl supune aprobării Conferinței naționale;

l) hotărăște indexarea periodică a salariilor din cadrul cultului și stabilește structura de personal a Uniunii Baptiste;
Modificări (1)

m) aprobă regulamentele de organizare și funcționare a Comisiei pastorale, a Comisiei de educație biblică, a Departamentului de misiune, a Bordului de coordonare a I.T.B. București, precum și a celorlalte departamente din cadrul Uniunii Baptiste;
Modificări (1)

n) avizează regulamentul de organizare și funcționare a C.P.A. a cultului și îl supune aprobării Conferinței naționale;
Modificări (1)

o) avizează regulamentele de ordine internă și alte norme proprii în domeniul financiar-contabil, juridic, de personal și altele asemenea și le supune aprobării Conferinței naționale;

p) avizează proiectele de buget ale Uniunii Baptiste și C.P.A. și le supune aprobării Conferinței naționale;
Modificări (1)

q) încheie parteneriate între Uniunea Baptistă și organizații baptiste din străinătate, precum și cu organizații evanghelice din țară și din străinătate și le supune ratificării Conferinței naționale;
Modificări (1)

r) propune Congresului afilierea Uniunii Baptiste la organizații baptiste internaționale, intrarea în alianțele prevăzute la art. 6 din prezentul statut, precum și ieșirea din aceste alianțe, cu respectarea principiilor Mărturisirii de credință a cultului;
Modificări (1)

s) analizează concluziile Comisiei pastorale și decide măsurile ce se impun în situațiile cercetate de Comisia pastorală, la propunerea acesteia;

ș) soluționează contestațiile grupurilor de credincioși formulate împotriva refuzului de autorizare;
Modificări (1)

t) soluționează contestațiile personalului angajat al Uniunii Bapiste și al C.P.A. în probleme privind raporturile de muncă față de deciziile Comitetului executiv sau ale Comitetului de conducere al C.P.A., după caz;
Modificări (1)

ț) soluționează contestațiile persoanelor cărora li s-a retras ordinarea de către comunitatea bisericilor sau de către Consiliul Convenției Baptiste Maghiare;

u) analizează propunerea comunității privind retragerea autorizației de funcționare a bisericii locale care s-a abătut grav de la Mărturisirea de credință a cultului sau a cărei mărturie a fost compromisă deosebit de grav și supune aprobării Conferinței naționale retragerea autorizației respective;
Modificări (1)

v) decide achiziționarea și înstrăinarea de bunuri imobile, precum și a acelor bunuri mobile și mijloace fixe ce nu sunt date în competența Comitetului executiv al Uniunii;
Modificări (1)

w) avizează demolarea lăcașurilor de cult sau a altor edificii baptiste considerate de importanță istorică;

x) hotărăște în alte probleme de interes general, în acord cu direcțiile stabilite de Congres și de Conferința națională.

Art. 94. –
(1) Comitetul executiv este organul de conducere al Uniunii Baptiste între sesiunile Consiliului Uniunii și este format din: președinte, 4 vicepreședinți, secretar general și secretar general adjunct.
Modificări (1)

(2) Comitetul executiv este ales de Congresul cultului pentru un mandat de 4 ani. Președintele și secretarul general pot fi aleși pentru cel mult două mandate consecutive. Unul dintre cei 4 vicepreședinți va fi secretarul general al Convenției Baptiste Maghiare.

(3) Comitetul executiv va fi convocat trimestrial și ori de câte ori este nevoie de către președintele sau vicepreședintele delegat de acesta. Hotărârile se iau cu majoritate simplă, prin exprimarea votului unui număr de cel puțin 5 membri ai Comitetului executiv.

Art. 95. – Modificări (1)
Atribuțiile Comitetului executiv sunt următoarele:

a) conduce activitatea Uniunii Baptiste între sesiunile Consiliului Uniunii;

b) convoacă Consiliul Uniunii, stabilește ordinea de zi și pregătește ședințele acestuia;

c) hotărăște angajarea, salarizarea și concedierea personalului permanent al Uniunii Baptiste;

d) întocmește proiectul de buget al Uniunii Baptiste și-l prezintă spre avizare Consiliului Uniunii;

e) stabilește publicațiile Uniunii Baptiste și orientarea acestora;

f) aprobă formularistica autorizațiilor, certificatelor și ale altor acte emise de Uniunea Baptistă;

g) decide achiziționarea și înstrăinarea bunurilor mobile și mijloacelor fixe până la valoarea prestabilită periodic de către Consiliul Uniunii;

h) îndeplinește orice alte atribuții date în competența sa de către Consiliul Uniunii.

Art. 96. –
(1) Președintele cultului reprezintă Cultul Creștin Baptist din România în fața autorităților statului, precum și în fața oricăror organizații și instituții, pe plan național și internațional.

(2) Problemele de interes general ale bisericilor baptiste române sunt reprezentate de președintele cultului împreună cu secretarul general al Uniunii Baptiste, iar cele ale bisericilor baptiste maghiare, împreună cu secretarul general al Convenției Baptiste Maghiare.
Modificări (1)

(3) Președintele cultului împreună cu secretarul general conduc operativ Uniunea Baptistă. Președintele poate emite decizii în îndeplinirea atribuțiilor sale operative.
Modificări (1)

(4) Secretarul general asigură legătura Uniunii Baptiste cu părțile componente ale cultului. El răspunde de desfășurarea fluxului corespondenței, de evidența și păstrarea actelor Uniunii Baptiste, precum și de întocmirea corectă a proceselor-verbale ale Comitetului executiv, Consiliului Uniunii și ale Conferinței naționale.
Modificări (1)

(5) Vicepreședinții cultului coordonează domeniile de activitate stabilite de Congresul cultului, iar secretarul general adjunct îndeplinește atribuțiile încredințate de Consiliul Uniunii.
Modificări (1)

(6) Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste este valabil angajată prin semnătura președintelui sau a vicepreședintelui desemnat de acesta, împreună cu cea a secretarului general sau, în lipsa acestuia, a secretarului general adjunct.

Art. 97. – Modificări (1)

(1) Cenzorii verifică activitatea financiar-contabilă a Uniunii Baptiste, a Casei de Pensii, a Institutului Teologic Baptist din București. Cenzorii pot efectua verificări financiar-contabile și la Universitatea “Emanuel” din Oradea. Comisia de cenzori prezintă rapoarte Conferinței naționale și Congresului cultului.

(2) Drepturile și obligațiile cenzorilor sunt prevăzute în regulamentul Comisiei de cenzori, aprobat de Conferința națională.

Art. 98. –
(1) Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste este proprietara exclusivă a tuturor bunurilor mobile și imobile, a valorilor materiale și bănești aflate în patrimoniul său și poate dispune de acestea liber și autonom, în condițiile legii și ale prezentului statut.

(2) Uniunea Baptistă poate dobândi, prin orice mijloace sau moduri licite, și poate deține, sub orice titlu, cu respectarea prevederilor legale, bunuri mobile și imobile în vederea îndeplinirii obiectivelor sale sau pentru a le atribui în folosință bisericilor, comunităților și celorlalte persoane juridice din cadrul cultului.
Modificări (1)

(3) Uniunea se întreține financiar din contribuția bisericilor, stabilită de Congresul cultului sau de Conferința națională, precum și din donații, sponsorizări, legate, liberalități de orice fel de bunuri mobile sau imobile, de valori materiale ori bănești de la persoane fizice și juridice, din țară și din străinătate, precum și prin orice alte moduri sau mijloace licite.
Modificări (1)

Art. 99. – Modificări (1)
(1) Sunt bunuri sacre: lăcașurile de cult cu terenurile și anexele aferente, casele pastorale pentru personalul duhovnicesc, terenurile, clădirile și bunurile mobile destinate activităților și practicilor de cult, spațiile de învățământ cu terenurile aferente și cimitirele confesionale, aflate în proprietatea Uniunii Baptiste și destinate activității acesteia sau a entităților din cadrul cultului.

(2) Bunurile sacre ale Uniunii Baptiste se află sub protecția Legii nr. 489/2006, în sensul că sunt imprescriptibile și insesizabile. Înstrăinarea lor poate avea loc numai cu acordul Conferinței naționale stabilit cu trei pătrimi din numărul delegaților prezenți.

CAPITOLUL VI
Organele supreme de îndrumare și control ale Cultului Creștin Baptist
din România
SECȚIUNEA 1
Congresul Cultului Creștin Baptist din România
Art. 100. –
(1) Congresul cultului este organul suprem de îndrumare și control al Cultului Creștin Baptist din România.

(2) El se compune din delegații bisericilor baptiste conform prevederilor prezentului statut și se ține o dată la 4 ani, de preferință în cursul lunii mai.
Modificări (1)

(3) Convocarea Congresului cu caracter electiv se face de către președintele cultului, în baza hotărârii luate de către membrii în exercițiu ai Consiliului Uniunii împreună cu reprezentanții nou-aleși ai comunităților, întruniți în ședință comună.
Modificări (1)

(4) În ședința comună se vor stabili: tema Congresului, ordinea de zi și componența nominală a biroului de conducere al Congresului.

(5) Convocarea Congresului se comunică în scris tuturor bisericilor baptiste cu personalitate juridică, cu cel puțin 30 de zile înainte de data ținerii acestuia. Convocarea va cuprinde: data, ora și locul ținerii Congresului, precum și tema și ordinea de zi a Congresului.
Modificări (1)

Art. 101. –
(1) Congresul cultului va fi condus de președintele Congresului, însoțit de doi vicepreședinți și doi secretari. Congresul alege numărătorii de voturi din rândul delegaților cu drept de vot.

(2) Congresul este valabil întrunit cu jumătate plus unu din numărul delegaților cu drept de vot ai bisericilor. În situația în care nu se întrunește numărul statutar, Congresul cultului se va ține după două ore în același loc, indiferent de numărul delegaților prezenți.

(3) Hotărârile Congresului se vor lua cu jumătate plus unu din numărul delegaților cu drept de vot sau cu majoritatea calificată, potrivit prevederilor prezentului statut. În caz de paritate, decide votul președintelui.

(4) Procesul-verbal va fi întocmit de secretarii de zi și va purta semnătura tuturor membrilor biroului de conducere al Congresului.

(5) Hotărârile Congresului sunt obligatorii pentru toate părțile componente și organizațiile aparținătoare ale Cultului Creștin Baptist din România.

Art. 102. –
(1) Congresul cultului poate fi convocat în sesiune extraordinară pentru aprobarea sau modificarea statutului cultului și a Mărturisirii de credință, precum și în situații de importanță deosebită pentru organizarea, funcționarea și viața spirituală a cultului.

(2) Convocarea Congresului se face de către președintele cultului, în baza hotărârii Consiliului Uniunii.
Modificări (1)

(3) Congresul extraordinar este condus de președintele cultului, însoțit de secretarul general și secretarul general adjunct. În situația în care Congresul cere, cu jumătate plus unu din numărul delegaților prezenți, conducerea Congresului va fi făcută de un birou de zi format din președinte de zi și 2 secretari de zi.

Art. 103. –
Congresul cultului își desfășoară lucrările în plen și are următoarele atribuții:

a) analizează și evaluează situația generală a bisericilor baptiste din România;
Modificări (1)

b) analizează, evaluează și aprobă activitatea Uniunii Baptiste și a C.P.A.;
Modificări (1)

c) aprobă descărcarea de gestiune a Consiliului Uniunii și a Comitetului executiv al Uniunii și, respectiv, a Consiliului Uniunii și a Comitetului de Conducere al C.P.A., la propunerea cenzorilor;

d) alege Comitetul executiv al Uniunii și confirmă secretarul general al Convenției Baptiste Maghiare în funcția de vicepreședinte al Uniunii;
Modificări (1)

e) aprobă în Consiliul Uniunii; reprezentanții comunităților și ai Convenției Baptiste Maghiare, rectorul Institutului Teologic Baptist din București, rectorul Universității “Emanuel” din Oradea și directorul C.P.A a cultului;
Modificări (1)

f) alege cenzorii Uniunii Bisericilor Baptiste, în număr de 3-5 persoane;
Modificări (1)

g) stabilește strategia și obiectivele majore ale cultului pentru următoarea perioadă de 4 ani;

h) aprobă modificări și completări aduse Mărturisirii de credință a cultului, cu trei pătrimi din numărul delegaților cu drept de vot prezenți;

i) aprobă Statutul Cultului Creștin Baptist din România, precum și eventualele modificări și completări ale statutului, cu două treimi din numărul delegaților cu drept de vot prezenți;

j) hotărăște în probleme confesionale de principiu și în orice alte probleme de interes major ale Cultului Creștin Baptist din România;

k) hotărăște afilierea Uniunii Baptiste la organizații baptiste internaționale, intrarea în alianțele prevăzute în art. 6 din prezentul statut, precum și ieșirea din aceste alianțe;
Modificări (1)

Art. 104. – Modificări (1)
(1) Propunerile pentru Comitetul executiv al Uniunii Baptiste vor fi făcute de către adunările generale ale comunităților bisericilor.

(2) În cursul lunii ianuarie a anului în care are loc Congresul electiv și anterior ținerii adunărilor generale ale comunităților se va întruni Comisia Națională de Propuneri (C.N.P.), formată din delegații comunităților. Aceștia vor fi desemnați de către slujitorii duhovnicești ordinați de pe raza comunității respective. Numărul delegaților în C.N.P. va fi în proporție de un delegat la fiecare 2.000 de membri. Comunitățile mai mici de 2.000 de membri au dreptul la un delegat.

(3) C.N.P. va stabili prin vot componența Comitetului executiv propus în ordinea voturilor obținute și va transmite fiecărei comunități lista candidaților, în vederea prezentării ei în adunarea generală, după ce s-a obținut acordul fiecărui candidat. Moderatorul comisiei va fi președintele în exercițiu al cultului.

(4) Adunarea generală a comunității are dreptul să propună propriul candidat pentru fiecare funcție în parte. Persoana care întrunește cel mai mare număr de voturi este candidatul comunității pentru funcția respectivă. La ședința de pregătire a Congresului cultului se totalizează propunerile comunităților și se întocmește lista candidaților pe funcții pentru Congresul cultului, în ordinea voturilor obținute.

SECȚIUNEA a 2-a
Conferința națională a cultului
Art. 105. –
(1) Conferința națională este organul de îndrumare și control al Cultului Creștin Baptist din România între congresele cultului.

(2) Conferința națională este formată din delegații bisericilor desemnați în condițiile prezentului statut și are loc, de regulă, în cursul lunii martie a fiecărui an.

(3) Convocarea Conferinței naționale se va face de către președintele cultului, în urma hotărârii Consiliului Uniunii, cu minimum 30 de zile înainte de ținerea acesteia, și va cuprinde data, ora, locul și ordinea de zi.
Modificări (1)

(4) Conferința națională este valabil întrunită cu jumătate plus unu din numărul delegaților bisericilor. În situația în care nu se întrunește numărul statutar al delegaților, Conferința națională se va ține după o oră, în același loc, indiferent de numărul celor prezenți.

Art. 106. –
Conferința națională are următoarele atribuții:

a) analizează și evaluează situația generală a bisericilor baptiste din România;
Modificări (1)

b) stabilește măsuri pentru ducerea la îndeplinire a hotărârilor Congresului cultului;

c) aprobă viziunea, strategia și obiectivele propuse de Consiliul Uniunii pentru activitatea Uniunii Baptiste;
Modificări (1)

d) analizează, evaluează și aprobă activitatea Uniunii Baptiste și a C.P.A.;
Modificări (1)

e) aprobă descărcarea de gestiune a Consiliului Uniunii și a Comitetului executiv al Uniunii, la propunerea cenzorilor;
Modificări (1)

f) aprobă descărcarea de gestiune a Consiliului Uniunii și a Comitetului de conducere al C.P.A., la propunerea cenzorilor;
Modificări (1)

g) aprobă bugetul de venituri și cheltuieli al Uniunii Baptiste pentru anul următor;
Modificări (1)

h) aprobă bugetul de venituri și cheltuieli al C.P.A. pentru anul următor;

i) stabilește contribuția anuală a membrilor bisericilor pentru Uniunea Baptistă;
Modificări (1)

j) ratifică încheierea de parteneriate între Uniunea Baptistă și organizații baptiste din străinătate, precum și cu organizații evanghelice din țară și din străinătate;
Modificări (1)

k) hotărăște în probleme legate de afilierea Uniunii Baptiste la organizații baptiste internaționale și în probleme legate de alianțele prevăzute la art. 6 din prezentul statut;
Modificări (1)

l) aprobă noii membri în Consiliul Uniunii în locul celor demiși, retrași sau decedați;
Modificări (1)

m) decide retragerea autorizației de funcționare a bisericii locale care s-a abătut grav de la Mărturisirea de credință a cultului sau a cărei mărturie a fost compromisă deosebit de grav;
Modificări (1)

n) aprobă regulamentele de ordine internă ale Uniunii Baptiste și alte norme proprii cu caracter general în domeniul financiar-contabil, juridic, de personal și altele asemenea;
Modificări (1)

o) aprobă regulamentul de organizare și funcționare al C.P.A. a cultului;

p) aprobă sistemul de salarizare din cadrul cultului;

q) hotărăște asupra altor probleme de interes major ale Cultului Creștin Baptist din România.

CAPITOLUL VII
Alte entități în cadrul Cultului Creștin Baptist din România
Art. 107. –

(1) În cadrul cultului funcționează ca persoană juridică distinctă Casa de Pensii și Ajutoare a Cultului Creștin Baptist din România, denumită în continuare Casa de Pensii.

(2) Casa de Pensii are personalitate juridică, cu drepturile ce derivă din această calitate, și se organizează și funcționează potrivit regulamentului propriu, aprobat de Conferința națională a cultului.

(3) Comitetul de conducere al Casei de Pensii este format din: președinte, care este secretarul general în exercițiu al cultului, directorul Casei de Pensii, 6 reprezentanți ai Uniunii Baptiste, 2 reprezentanți ai Convenției Baptiste Maghiare și un reprezentant al Universității “Emanuel” din Oradea, având calitatea de asigurați ai acesteia.
Modificări (1)

(4) Persoanele juridice care funcționează în cadrul Cultului Creștin Baptist din România și sunt prevăzute în prezentul statut sunt afiliate de drept la Casa de Pensii. Acestea împreună cu asigurații din cadrul cultului au obligația să contribuie la constituirea fondului de asigurări sociale al Casei de Pensii.

(5) Regulamentul Casei de Pensii va cuprinde și reglementări distincte referitoare la pensionarea personalului duhovnicesc angajat în această calitate în cadrul cultului.

(6) Este interzisă utilizarea fondurilor Casei de Pensii în alte scopuri decât cele pentru care au fost constituite.

Art. 108. –
(1) Universitatea “Emanuel” din Oradea funcționează ca persoană juridică distinctă, sub îndrumarea spiritual-doctrinară a Bisericii Baptiste “Emanuel” din Oradea.

(2) Universitatea “Emanuel” din Oradea se supune controlului spiritual-doctrinar al Consiliului Uniunii Baptiste.
Modificări (1)

(3) Universitatea “Emanuel” din Oradea se supune controlului financiar periodic al Comisiei de cenzori a Universității. Comisia de cenzori a Uniunii Baptiste poate efectua controale financiare la Universitatea “Emanuel” din Oradea.
Modificări (1)

Art. 109. –
(1) Cultul Creștin Baptist și părțile sale componente au dreptul să înființeze și să administreze instituții de învățământ pentru pregătirea personalului de cult, a profesorilor de religie și a altor specialiști necesari activității cultului, în condițiile legii.

(2) Instituțiile de învățământ din cadrul cultului, pe lângă îndeplinirea condițiilor prevăzute de legislația în vigoare, vor avea și autorizație de funcționare din partea Uniunii Baptiste. În caz de abatere gravă de la Mărturisirea de credință a cultului, la propunerea Consiliului Uniunii, Conferința națională poate hotărî retragerea autorizației eliberate de Uniunea Baptistă. Retragerea autorizației de către cult reprezintă încetarea calității de instituție de învățământ a Cultului Creștin Baptist din România.
Modificări (1)

(3) Cultul Creștin Baptist din România și părțile sale componente au dreptul să înființeze și să administreze programe și instituții de pregătire a personalului propriu, altele decât cele prevăzute în paragrafele anterioare ale acestui articol, cu respectarea prezentului statut și a Mărturisirii de credință a cultului.

Art. 110. –
(1) Bisericile care împărtășesc aceeași viziune misionară se pot organiza în cercuri misionare naționale, fără personalitate juridică.

(2) Cercul misionar național este coordonat de un consiliu format din liderii spirituali aleși de slujitorii duhovnicești ai bisericilor care îl compun. Consiliul de coordonare este condus de un păstor coordonator, ales de membrii consiliului cercului respectiv.

CAPITOLUL VIII
Dipoziții finale
Art. 111. –
Limba oficială în raport cu autoritățile statului este limba română. Credincioșii baptiști aparținând altor naționalități pot folosi pentru exercitarea cultului și pentru administrarea internă limba maternă. În acest caz, evidența financiar-contabilă se va ține și în limba română.

Art. 112. –
Fiecare parte componentă a cultului va folosi ca antet în toate actele oficiale titulatura: “Cultul Creștin Baptist din România”, la care va adăuga denumirea entității respective. Poate fi folosită și denumirea prescurtată a entității respective.

Art. 113. –
(1) Ștampilele folosite în cadrul Cultului Creștin Baptist din România vor fi rotunde, cu un diametru de 3,5 cm, constând din două cercuri concentrice aflate la distanță de 5 mm unul de altul, între care se vor înscrie inițialele “C.C.B.R.” și denumirea prescurtată a entității cultice respective.

(2) Periferia cercului exterior este compusă din două linii paralele, dintre care cea exterioară este mai groasă, iar cea interioară, mai subțire; periferia cercului este simplă.

(3) În interiorul cercului mic se vor reda literele simbolice X și P suprapuse (“chi” și “ro”, de la Hristos), iar peste litere, o carte deschisă de la care pornesc raze în toate direcțiile până la periferia cercului interior. În interiorul cărții se află scris: “Un Domn, o Credință, un Botez.”

Art. 114. – Modificări (1)
(1) Comisia pastorală este organul de cercetare a neînțelegerilor sau eventualelor conflicte interne, a cazurilor litigioase din cadrul cultului, care nu au fost soluționate la nivel de biserică locală sau comunitate.

(2) Comisia pastorală funcționează potrivit regulamentului propriu, aprobat de Consiliul Uniunii.

Art. 115. –
(1) În cadrul Cultului Creștin Baptist funcționează două categorii de personal: personalul duhovnicesc și personalul tehnico-administrativ sau de specialitate.

(2) Personalul Cultului Creștin Baptist este obligat să respecte prevederile normelor interne ale cultului și Mărturisirea de credință baptistă.

(3) Cultul își alege, numește, angajează sau revocă personalul potrivit Regulamentului privind Raporturile de Muncă (R.R.M.) din cadrul Cultului Creștin Baptist. Acest regulament va fi adaptat prevederilor prezentului statut în termen de un an de la aprobarea prezentului statut prin hotărâre a Guvernului.

(4) Personalul din cadrul cultului poate fi încadrat cu contract individual de muncă cu timp integral sau cu timp parțial, cu funcția de bază ori prin cumul de funcții/posturi, precum și prin convenții civile.

(5) Modalitatea de organizare și conducere a contabilității va fi stabilită prin regulamente interioare aprobate în conformitate cu prevederile prezentului statut și ale legislației generale în materie.

Art. 116. –
(1) Persoanele care au colaborat cu securitatea comunistă nu pot face parte din organele de conducere ale Cultului Creștin Baptist din România și nici din organele de conducere ale instituțiilor acestuia.

(2) Nu pot face parte din organele de conducere ale cultului și din organele de conducere ale instituțiilor acestuia nici persoanele care sunt agenți sau colaboratori ai serviciilor secrete.
Modificări (1)

(3) Nu pot ocupa funcții de reprezentare sau de conducere în cult membrii partidelor politice.

Art. 117. –
În localitățile în care Cultul Creștin Baptist nu are cimitir propriu și nu există nici cimitire comunale, înmormântările credincioșilor baptiști se vor face în unul dintre cimitirele confesionale sau particulare existente în acea localitate, conform Legii nr. 489/2006.

Art. 118. –
(1) Hotărârile luate și actele încheiate în cadrul cultului cu încălcarea prevederilor prezentului statut sunt nule.

(2) Modificările și completările prevederilor prezentului statut se vor face prin hotărârea Congresului cultului.

(3) Statutul cultului și Mărturisirea de credință, precum și modificările aduse acestora vor fi semnate de către președintele care a condus Congresul în care acestea au fost aprobate.

Art. 119. –
(1) Prezentul statut a fost aprobat de către Congresul al XXXIV-lea al Cultului Creștin Baptist din România din 17-18 mai 2007, care a avut loc la Cluj-Napoca.

(2) Prezentul statut intră în vigoare în urma recunoașterii lui prin hotărâre a Guvernului. Statutul cultului se aplică în conformitate cu prevederile constituționale și cu actele normative în vigoare, ce privesc activitatea religioasă din România, fiind armonizat dispozițiilor Legii nr. 489/2006.

———————————
Secretariatul de Stat pentru Culte
Ordinul nr. 32/2017 privind modificarea și completarea Statutului de organizare și funcționare a Cultului Creștin Baptist – Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România, recunoscut prin Hotărârea Guvernului nr. 58/2008
Text publicat în M.Of. al României.
În vigoare de la 20 iulie 2017

În baza art. 22 alin. (1) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, republicată,

în conformitate cu prevederile Ordinului secretarului de stat pentru culte nr. 116/2016* privind modificarea și completarea procedurilor operaționale și elaborarea procedurilor de sistem din cadrul Secretariatului de Stat pentru Culte,

* Ordinul secretarului de stat pentru culte nr. 116/2016 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

având în vedere adresele Ministerului Justiției nr. 2/80.881 din 7.11.2014 și 2/93.232 din 18.11.2014,

luând în considerare Solicitarea Cultului Creștin Baptist – Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România nr. 1.441 din 25.04.2017,

secretarul de stat al Secretariatului de Stat pentru Culte emite prezentul ordin.
Art. I. –
Statutul de organizare și funcționare a Cultului Creștin Baptist – Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România, recunoscut prin Hotărârea Guvernului nr. 58/2008, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 25 ianuarie 2008, se modifică și se completează după cum urmează:

1. În preambul, paragraful I, alineatele 2 și 3 se modifică și vor avea următorul cuprins:


Prima congregație care a purtat numele de biserică creștină baptistă a apărut în anul 1609 în Amsterdam și a fost formată din emigranți englezi. Persecutați în Anglia, mulți baptiști au emigrat în America, unde au înființat biserici creștine baptiste începând cu anul 1639. Astăzi, baptiștii reprezintă cea mai răspândită confesiune creștină de tradiție protestantă din lume, având biserici în peste 220 de țări și state și aproximativ 120 milioane de membri.

În România, prima biserică creștină baptistă a luat ființă în anul 1856 în București, prin misiunea Bisericii Baptiste Germane. Între cele două războaie mondiale, prezența și influența spirituală a baptiștilor s-au făcut simțite în special în Transilvania, Bihor și Banat. În perioada comunistă, baptiștii au fost persecutați și considerați sectanți de către regimul totalitar ateu. În prezent, în România există peste 1.700 biserici creștine baptiste, cu aproximativ 150.000 de membri și aparținători. Pe plan național, bisericile creștine baptiste sunt organizate în Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România, care a luat ființă în anul 1920 și are sediul în București.”

2. În preambul, paragraful IV, alineatul 1 se modifică și va avea următorul cuprins:


IV. Baptiștii își trag numele de la practica botezului nou- testamentar. Cuvântul «baptist» vine de la grecescul «baptizo» care înseamnă «afundare». În crezul și practica bisericii creștine baptiste, botezul se administrează în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, prin afundare în apă, și este precedat de convertirea celui ce se botează. Pentru baptiști, botezul reprezintă mărturia personală a unui cuget curat înaintea lui Dumnezeu, prin credința în moartea și învierea Domnului Isus Hristos. Copiii nou-născuți sunt dedicați lui Dumnezeu prin rugăciunea de binecuvântare. În familiile și în bisericile creștine baptiste, copiii cresc în cunoașterea lui Dumnezeu, prin cuvântul Scripturii și rugăciune.”

3. În preambul, paragraful V, alineatul 3 se modifică și va avea următorul cuprins:


Bisericile creștine baptiste au, de asemenea, și servicii divine speciale. Serviciul divin de cununie are un caracter solemn și consfințește legământul celor doi, bărbat și femeie, ce se unesc înaintea lui Dumnezeu pentru a forma o familie. Binecuvântarea nou-născuților se face, de regulă, în cadrul serviciului divin, prin rugăciunea bisericii. Serviciul divin de înmormântare reafirmă credința în înviere și constituie un act de solidaritate a comunității cu cei îndurerați din pricina despărțirii.”

4. La articolul 1, literele a) -d) se modifică și vor avea următorul cuprins:


a) Principiul autorității spirituale

Bisericile creștine baptiste din România se întemeiază pe învățătura Sfintelor Scripturi. Sfânta Scriptură (Biblia) este Cuvântul infailibil al lui Dumnezeu și reprezintă autoritatea supremă în materie de credință și practică religioasă a bisericilor creștine baptiste din România.

b) Principiul asocierii

Bisericile creștine baptiste din România sunt biserici surori. Ele se asociază cu scopul de a se sprijini reciproc, de a susține împreună mărturia creștină, de a veghea la păstrarea nealterată a învățăturilor Sfintelor Scripturi, de a colabora în misiune și de a-și apăra libertatea religioasă.

c) Principiul autonomiei

Bisericile creștine baptiste se organizează și funcționează în mod autonom. Comunitățile teritoriale, Convenția Baptistă Maghiară, după caz, și Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România au rolul de a sprijini și de a îndruma bisericile creștine baptiste locale să își îndeplinească menirea.

d) Principiul apostoliei

Fiecare biserică creștină baptistă are mandatul apostolic încredințat de Hristos de a fi o comunitate trimisă în lume pentru a mărturisi Evanghelia și pentru a împărtăși credința, speranța și iubirea creștină tuturor oamenilor.”

5. Articolul 2 se modifică și va avea următorul cuprins:


Art. 2. –
Cultul Creștin Baptist din România se organizează și funcționează potrivit prevederilor prezentului statut. Denumirea acestuia este: Cultul Creștin Baptist din România – Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România.”

6. La articolul 3, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins


(4) Cultul Creștin Baptist din România și părțile sale componente, inclusiv Institutul Teologic Baptist din București, Universitatea «Emanuel» din Oradea și alte unități de învățământ sunt persoane juridice de drept privat și utilitate publică.”

7. La articolul 5, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:


(5) Din motive doctrinare, Cultul Creștin Baptist susține sacralitatea vieții de la concepție până la moartea naturală și sacralitatea familiei. Familia se întemeiază pe legământul căsătoriei liber consimțit doar între un bărbat și o femeie, pe egalitatea acestora, pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor.”

8. La articolul 6, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins


(2) La Cultul Creștin Baptist din România se pot afilia biserici creștine baptiste și asociații de biserici creștine baptiste române și maghiare din diaspora.”

9. Articolul 7 se modifică și va avea următorul cuprins:

Art. 7. –
(1) Biserica creștină baptistă locală reprezintă comunitatea biblică întemeiată pe legământul în jertfa Domnului Isus a credincioșilor născuți din nou, care au primit botezul credinței și acceptă din proprie convingere Mărturisirea de credință a Cultului Creștin Baptist din România și prevederile prezentului statut.

(2) Biserica creștină baptistă locală este de sine stătătoare și are ca autoritate supremă în materie de credință și practică religioasă învățăturile Sfintelor Scripturi.

(3) Fiecare biserică creștină baptistă face parte din comunitatea bisericilor pe raza căreia se află sau din Convenția Baptistă Maghiară, după caz, precum și din Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România.

(4) Bisericile creștine baptiste pot stabili norme proprii de organizare și funcționare, cu respectarea prezentului statut și a Mărturisirii de credință a Cultului Creștin Baptist din România.

(5) Bisericile creștine baptiste pot încheia parteneriate cu biserici și organizații creștine din țară și din străinătate cu respectarea prevederilor prezentului statut.”

10. La articolul 8, alineatele (2) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins:


(2) Actul de constituire întocmit în 3 exemplare va purta semnătura fiecărui membru fondator și va exprima voința colectivă de constituire, va conține denumirea și sediul bisericii, precum și lista membrilor comitetului de conducere. Două exemplare ale actului de constituire, împreună cu actele doveditoare privind sediul și patrimoniul inițial, vor fi înaintate comunității teritoriale de care aparține sau Convenției Baptiste Maghiare, după caz.

(3) Comunitatea teritorială sau Convenția Baptistă Maghiară, după caz, va proceda la verificarea îndeplinirii condițiilor legale de constituire, precum și a celor doctrinare și va înainta Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România actele respective împreună cu avizul său, care va cuprinde confirmarea îndeplinirii condițiilor de legalitate și a celor doctrinare.”

11. La articolul 9, alineatele (1), (2) și (4) se modifică și vor avea următorul cuprins:


Art. 9. –
(1) Eliberarea autorizației de funcționare se va face de către Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România, în urma constatării îndeplinirii condițiilor legale, precum și a celor doctrinare, și va fi urmată de înscrierea bisericii în Registrul persoanelor juridice al Cultului Creștin Baptist din România.

(2) Un eventual refuz de avizare din partea comunității teritoriale sau de autorizare din partea Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România trebuie să fie motivat și comunicat în scris grupului de credincioși care a solicitat autorizarea.

. . . . . . . . . .

(4) Biserica se consideră definitiv constituită, fără nicio altă formalitate, după eliberarea autorizației de funcționare de către Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România. Biserica astfel constituită este persoană juridică de la data hotărârii de constituire.”

12. La articolul 9, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:


(5) Retragerea autorizației de funcționare se face de către Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România în urma propunerii adunării generale a Comunității teritoriale, respectiv a Convenției Baptiste Maghiare, după caz.”

13. La articolul 11, alineatele (1), (2) și (7) se modifică și vor avea următorul cuprins:


Art. 11. –
(1) Este membru al bisericii creștine baptiste persoana (bărbatul sau femeia, prin naștere), fără deosebire de naționalitate, etnie sau rasă, care din libera sa convingere a primit botezul, pe baza pocăinței și a mărturisirii credinței în jertfa Domnului Isus, acceptă Mărturisirea de credință a Cultului Creștin Baptist, prevederile prezentului statut și este înscrisă în registrul de membri al bisericii locale.

(2) Calitatea de membru al bisericii creștine baptiste este personală și netransmisibilă și poate fi dovedită după registrul de membri ținut de biserica locală.

. . . . . . . . . .

(7) În cazul transferului unui membru dintr-o altă biserică creștină baptistă, biserica în care acesta se transferă va solicita adeverința de membru de la biserica din care acesta pleacă.”

14. La articolul 12, alineatele (1) și (2) se modifică și vor avea următorul cuprins:


Art. 12. –
(1) Membrii bisericii pot beneficia de consiliere și asistență religioasă și au dreptul de a participa activ la adunările generale, de a alege și de a fi aleși în conformitate cu Mărturisirea de credință și cu prevederile prezentului statut. Dreptul de a alege și de a fi ales se exercită în conformitate cu prevederile legale în materie.

(2) Membrii bisericii au datoria de a se ruga, de a se hrăni spiritual prin citirea Scripturilor, de a participa cu regularitate la serviciile divine ale bisericii, de a contribui financiar, material și prin rugăciune la susținerea activității și misiunii bisericii. Fiecare credincios creștin baptist are datoria de a mărturisi semenilor Evanghelia Domnului Isus Hristos.”

15. La articolul 13, alineatele (1) și (2) se modifică și vor avea următorul cuprins:


Art. 13. –
(1) Biserica locală exercită disciplinarea spirituală asupra membrilor săi care s-au abătut de la Cuvântul lui Dumnezeu prin atitudine, învățătură sau faptele vieții. Disciplinarea poate consta în:

a) mustrarea făcută de păstorul bisericii;

b) mustrarea în comitet și/sau în adunarea generală;

c) suspendarea temporară a exercitării unor drepturi ce decurg din calitatea de membru;

d) excluderea.

(2) Măsurile disciplinare se aplică în scopul îndreptării celui vinovat, avându-se în vedere gradul de vinovăție, impactul asupra mărturiei bisericii și atitudinea persoanei în cauză. Disciplinarea se aplică, de regulă, gradual, potrivit procedurii stabilite de adunarea generală a bisericii. Cei puși sub disciplină sau excluși nu au dreptul să participe la adunările generale ale bisericii. Celor excluși pentru tulburarea serviciilor în mod repetat li se poate interzice participarea la serviciile divine ale bisericii.”

16. La articolul 14, alineatele (1) și (2) se modifică și vor avea următorul cuprins:


Art. 14. –
(1) Retragerea din biserică prin nefrecventarea serviciilor divine, din cauza lipsei de interes, duce la încetarea calității de membru. Retragerea constatată de comitetul bisericii va fi consemnată în registrul bisericii, comunicată în scris celui în cauză și adunării generale.

(2) În situația în care un membru al bisericii își exprimă în scris hotărârea de retragere, biserica va lua act de această hotărâre și o va consemna în registrul de membri. Persoana retrasă nu mai face parte din Cultul Creștin Baptist din România.”

17. La articolul 15, alineatele (1) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins:


Art. 15. –
(1) Cei excluși sau retrași vor putea fi reprimiți ca membri, la cererea scrisă a acestora și după ce vor dovedi sinceră îndreptare.

. . . . . . . . . .

(3) Reprimirea unui credincios exclus sau retras într-o altă biserică baptistă se va face după consultarea în scris a bisericii în care a fost membru. În situația reprimirii membrilor excluși sau retrași, biserica poate restrânge dreptul acestora de a fi aleși în conducerea și slujirile bisericii.”

18. La articolul 16, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:


Art. 16. –
(1) Copiii nebotezați ai credincioșilor baptiști sunt aparținători ai bisericii creștine baptiste. Sunt aparținătoare și persoanele care și-au exprimat în scris dorința de a aparține bisericii creștine baptiste locale.”

19. La articolul 17, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:


Art. 17. –
(1) Biserica creștină baptistă locală are menirea de a-L glorifica pe Dumnezeu prin închinare publică, părtășie frățească, mărturie creștină, slujire și misiune.”

20. La articolul 18, alineatele (2) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins:


(2) Biserica poate organiza seminare, conferințe, concerte și alte activități cultural-religioase, după nevoi. Educația biblică a copiilor, adolescenților și tinerilor se face în familie, în școala biblică, în grupurile mici, precum și în seminare și tabere special organizate de biserică în conformitate cu Mărturisirea de Credință a Cultului Creștin Baptist din România.

(3) Fiecare biserică creștină baptistă are libertatea de a desfășura misiune creștină în țară și în străinătate, prin implicarea membrilor săi: în evanghelizare publică și personală, în rugăciune, studiu biblic și predicare, în acțiuni sociale și de caritate, precum și în înființare de biserici.”

21. La articolul 19, alineatele (1) și (5) se modifică și vor avea următorul cuprins:


Art. 19. –
(1) În bisericile creștine baptiste din România există două categorii de slujire specială: slujirea duhovnicească și diaconia.

. . . . . . . . . .

(5) Evanghelizarea reprezintă chemarea harului divin adresată celor ce nu au o relație biblică și personală cu Dumnezeu, pentru a deveni ucenici ai Domnului Isus Hristos, și se realizează prin mărturisirea personală și propovăduirea învățăturilor de bază ale Sfintelor Scripturi.”

22. La articolul 20, alineatele (1) și (2) se modifică și vor avea următorul cuprins:


Art. 20. –
(1) Potrivit învățăturii și practicii bisericilor creștine baptiste, evanghelizarea personală și publică, predicarea Cuvântului lui Dumnezeu, conducerea grupurilor mici, acțiunile de caritate, precum și alte activități cultural-religioase reprezintă atribuții ale preoției universale, calitate pe care o are fiecare credincios baptist.

(2) În cadrul Cultului Creștin Baptist din România atribuțiile similare slujbei de preot în sensul Legii nr. 489/2006, republicată, sunt considerate numai actele de cult: botezul, administrarea Cinei Domnului în cadrul serviciului divin public, ordinarea slujitorilor duhovnicești, binecuvântarea copiilor, cununia religioasă și înmormântarea.”

23. Articolul 22 se modifică și va avea următorul cuprins:


Art. 22. –
(1) Ordinarea se hotărăște de adunarea generală, cu votul a cel puțin trei pătrimi din numărul membrilor prezenți cu drept de vot. În vederea ordinării, biserica va solicita cercetarea și examinarea doctrinară a candidatului de către comitetul comunității teritoriale sau Comitetul executiv al Convenției Baptiste Maghiare, după caz. În situația în care comunitatea teritorială refuză ordinarea, biserica se poate adresa Consiliului Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România. În situația bisericilor baptiste maghiare, acestea se pot adresa Consiliului Convenției.

(2) Ordinarea se face în cadrul serviciului divin, prin rugăciune cu punerea mâinilor de către comisia de ordinare (1 Timotei 4: 14) stabilită de comitetul bisericii împreună cu comitetul comunității teritoriale sau Comitetul executiv al Convenției Baptiste Maghiare, după caz.

(3) Actul ordinării reprezintă recunoașterea calității de slujitor duhovnicesc și autorizarea necesară exercitării actelor de cult la nivelul tuturor bisericilor creștine baptiste din țară și străinătate.”

24. La articolul 23, alineatele (1), (4) și (5) se modifică și vor avea următorul cuprins:


Art. 23. –
(1) Slujitorii duhovnicești ordinați pot fi supuși evaluării în vederea reconfirmării sau eliberării din slujbă atunci când adunarea generală solicită în mod expres acest lucru prin votul a jumătate plus unu din numărul membrilor cu drept de vot prezenți. În acest caz se va convoca o adunare generală statutară ulterioară în care slujitorul va fi pus la vot.

. . . . . . . . . .

(4) Dacă nicio altă biserică sau entitate din cadrul cultului nu îl solicită să slujească în această calitate, exercitarea atribuțiilor ce decurg din calitatea de slujitor duhovnicesc ordinat se suspendă până la solicitarea expresă din partea unei biserici baptiste, a unei comunități a bisericilor baptiste ori a Convenției Baptiste Maghiare, după caz, sau a Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România.

(5) Pierderea calității de slujitor ordinat se face prin hotărârea comitetului comunității teritoriale sau a Comitetului executiv al Convenției Baptiste Maghiare, în următoarele situații:

a) excluderea de către biserică pentru cădere în păcat sau răspândire de învățături eretice;

b) cădere în păcat sau abateri doctrinare constatate de Comunitatea teritorială, respectiv Convenția Maghiară, după caz. În acest caz, biserica va proceda la excluderea acestuia;

c) retragerea din cult.”

25. La articolul 24, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:


(4) Slujitorii duhovnicești care au fost consacrați la nivelul bisericii locale pot fi supuși evaluării, în vederea reconfirmării sau eliberării din slujbă ori când adunarea generală solicită în mod expres acest lucru, prin votul a jumătate plus unu din numărul membrilor prezenți cu drept de vot. Calitatea de slujitor duhovnicesc încetează dacă acesta nu întrunește numărul de două treimi din voturile exprimate.”

26. La articolul 25, alineatele (1) și (2) se modifică și vor avea următorul cuprins:


Art. 25. –
(1) Fiecare biserică creștină baptistă își va alege cu precădere păstorul bisericii. Un păstor poate sluji mai multe biserici cu acordul primei biserici care l-a angajat și în care este membru. O biserică poate angaja și alți slujitori duhovnicești ordinați sau consacrați la nivelul bisericii locale respective.

(2) Angajarea păstorului bisericii și a celorlalți slujitori duhovnicești se face prin hotărârea adunării generale, cu votul a cel puțin trei pătrimi din numărul membrilor cu drept de vot prezenți. Biserica poate decide angajarea și prin Comunitatea teritorială sau Convenția Baptistă Maghiară, după caz.”

27. La articolul 26, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:


(3) Calitatea de păstor este incompatibilă cu apartenența la un partid politic și ocuparea unor funcții politice.”

28. La articolul 27, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:


Art. 27. –
(1) Biserica poate alege, după nevoi, unul sau mai mulți diaconi, care ajută păstorul sau consiliul păstorilor în administrarea acțiunilor de caritate și în desfășurarea activităților duhovnicești (Fapte 6:1-6; Romani 16:1-2; 1 Timotei 3:11).”

29. La articolul 28, alineatele (2) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins:


(2) Bisericile care au mai mulți păstori angajați sau care au încredințat responsabilitatea de presbiter și altor slujitori duhovnicești pot organiza consiliul păstorilor. Biserica stabilește prin hotărârea adunării generale atribuțiile consiliului păstorilor și responsabilitățile fiecărui păstor sau slujitor duhovnicesc cu rol de presbiter.

(3) Conducerea bisericii locale presupune îmbinarea creativă, sub călăuzirea Duhului Sfânt, a responsabilităților și atribuțiilor adunării generale, comitetului și păstorului bisericii sau consiliului păstorilor, după caz.”

30. La articolul 29, alineatele (3) și (5) se modifică și vor avea următorul cuprins:


(3) Adunarea generală se convoacă de păstorul bisericii în baza hotărârii comitetului. În situația în care păstorul refuză convocarea, aceasta se va face de persoana desemnată de comitet. În situații speciale, adunarea generală poate fi convocată de păstorul bisericii din proprie inițiativă sau la cererea scrisă și motivată a cel puțin o treime din numărul total al membrilor cu drept de vot ai bisericii. Convocarea se va face cu cel puțin 14 zile înainte și va cuprinde: data, ora, locul, scopul și ordinea de zi.

. . . . . . . . . .

(5) La stabilirea numărului necesar de membri prezenți cu drept de vot nu vor fi luați în considerare membrii care în ultimele 6 luni nu au participat la serviciile divine ale bisericii.”

31. La articolul 30, alineatele (2), (3) și (4) se modifică și vor avea următorul cuprins:


(2) La adunările generale ale bisericii pot participa, cu vot consultativ, din oficiu sau ca urmare a invitării, 1-3 delegați ai comunității bisericilor sau Convenției Baptiste Maghiare, după caz, precum și 1-3 delegați ai Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România.

(3) În situație de criză, păstorul bisericii, comitetul bisericii sau o treime din membrii cu drepturi depline ai bisericii pot solicita sprijinul comunității teritoriale sau al Convenției Baptiste Maghiare, după caz. Dacă în termen de 30 de zile comunitatea teritorială nu a răspuns solicitării, sprijinul poate fi cerut Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România.

(4) În situație de criză, adunarea generală poate fi convocată de comunitatea teritorială, Convenția Baptistă Maghiară sau Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România, după caz, cu respectarea procedurii statutare. Adunarea generală va fi condusă de un moderator cu drept de vot consultativ, delegat de comunitatea teritorială, Convenția Baptistă Maghiară sau Uniunea Baptistă, după caz.”

32. La articolul 31, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:


Art. 31. –
(1) Adunarea generală hotărăște asupra tuturor problemelor majore ale bisericii și poate delega o parte dintre atribuțiile ei comitetului bisericii, păstorului bisericii sau consiliului păstorilor, după caz.”

33. La articolul 32, alineatele (1), (5) și (6) se modifică și vor avea următorul cuprins:


Art. 32. –
(1) Adunarea generală alege dintre membrii ei, pe o perioadă de 4 ani, comitetul bisericii, cenzorii și delegații la adunarea generală a comunității teritoriale, la Conferința națională și la Congresul cultului.

. . . . . . . . . .

(5) Păstorul (păstorii) bisericii sau păstorul girant, după caz, este membru de drept în comitetul bisericii pe care o păstorește, pe toată perioada activității sale.

(6) Cel puțin două treimi din membrii comitetului vor fi aleși dintre membrii bisericii care nu sunt angajații bisericii.”

34. La articolul 33, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:


Art. 33. –
(1) Adunarea generală a bisericii desemnează prin vot delegații pentru adunarea generală a comunității teritoriale, Conferința națională și Congresul cultului. Delegații bisericii pentru adunarea generală a comunității teritoriale vor fi desemnați în proporție de un delegat la 50 de membri. Biserica cu un număr mai mic de 50 de membri are dreptul la un delegat.”

35. La articolul 34, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:


Art. 34. –
(1) Comitetul bisericii reprezintă organul colectiv de conducere și administrare a activității bisericii între adunările generale. Comitetul duce la îndeplinire hotărârile adunării generale și ajută păstorul bisericii sau consiliul păstorilor în activitatea de cârmuire spirituală a bisericii.”

36. La articolul 35 alineatul (2), literele b), c) și i) se modifică și vor avea următorul cuprins:


b) stabilește, la propunerea păstorului (consiliului păstorilor), strategia bisericii;

c) convoacă adunarea generală și pregătește lucrările acesteia, în conformitate cu art. 29 alin. (3);

. . . . . . . . . .

i) evaluează activitatea personalului administrativ și auxiliar al bisericii;”.

37. La articolul 36, partea introductivă și litera g) ale alineatului (1) se modifică și vor avea următorul cuprins:


Art. 36. –
(1) Păstorul bisericii sau consiliul păstorilor, după caz, asigură cârmuirea spirituală și hrana spirituală a bisericii. Astfel, păstorul bisericii sau consiliul păstorilor:

. . . . . . . . . .

g) coordonează activitatea comitetului bisericii.”

38. La articolul 36 alineatul (1), după litera g) se introduce o nouă literă, litera h), cu următorul cuprins:


h) întreprinde alte acțiuni necesare cârmuirii eficiente a bisericii.”

39. La articolul 36, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:


(2) Păstorul bisericii sau consiliul păstorilor răspunde în fața adunării generale a bisericii de cârmuirea, păstorirea și hrănirea spirituală a acesteia.”

40. La articolul 37, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:


Art. 37. –

(1) Biserica este reprezentată de păstorul bisericii sau de păstorul coordonator, după caz, împreună cu secretarul bisericii. Biserica este valabil angajată prin semnătura păstorului bisericii sau a păstorului coordonator împreună cu semnătura secretarului. Aceștia pot delega unui alt membru din comitet sau din consiliul păstorilor dreptul de semnătură pentru anumite acte ori documente.”

41. La articolul 38, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:


Art. 38. –
(1) Cenzorii reprezintă organul de control financiar al bisericii. Ei sunt aleși de adunarea generală în număr de 1-3, cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul membrilor cu drept de vot prezenți în adunarea generală. Cenzorii nu pot fi agenți sau colaboratori ai serviciilor secrete.”

42. La articolul 39, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:


(4) Bunurile destinate activității bisericii filiale fac parte din patrimoniul bisericii la care s-a afiliat, al comunității teritoriale sau al Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România. Biserica locală cu personalitate juridică va folosi bunurile bănești și materiale destinate bisericii filiale numai în acest scop.”

43. La articolul 41, alineatele (1) și (5) se modifică și vor avea următorul cuprins:


Art. 41. –
(1) Membrii bisericii filiale se întâlnesc în adunare administrativă o dată pe an, pentru evaluarea lucrării și pentru stabilirea propriei viziuni, la propunerea slujitorului care o conduce.

. . . . . . . . . .

(5) Membrii bisericii filiale nu vor fi luați în considerare la stabilirea numărului de membri necesar pentru ținerea adunării generale a bisericii de care aparțin.”

44. La articolul 43, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:


(2) Biserica va susține financiar comunitatea teritorială, Convenția Baptistă Maghiară, după caz, și Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România, conform hotărârilor organelor statutare competente ale acestora.”

45. La articolul 44, alineatele (2) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins:


(2) Biserica asigură educația religioasă a copiilor credincioșilor baptiști, membri sau aparținători, a copiilor aflați în plasament în familii baptiste, precum și a celor ce solicită educație religioasă din partea bisericii creștine baptiste.

(3) În situația în care conducerea unei școli la care studiază copii aparținând bisericilor creștine baptiste nu poate asigura profesori de religie aparținând Cultului Creștin Baptist, aceștia pot face dovada studierii religiei proprii, cu atestat din partea bisericii creștine baptiste căreia îi aparțin.”

46. La articolul 47, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:


(3) Înstrăinarea sau cesionarea bunurilor sacre imobile poate avea loc numai cu acordul adunării generale, stabilit cu trei pătrimi din numărul membrilor bisericii locale prezenți la adunarea generală special convocată pentru acest scop, și avizul Comunității teritoriale sau al Convenției Baptiste Maghiare, după caz. Lăcașurile de cult considerate de Cultul Creștin Baptist din România ca fiind de valoare istorică nu pot fi demolate sau înstrăinate fără acordul Consiliului Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România.”

47. La articolul 48, alineatele (1), (3), (4) și (5) se modifică și vor avea următorul cuprins:


Art. 48. –
(1) O biserică baptistă încetează a ființa:

a) din proprie inițiativă, prin hotărârea adunării generale luată cu nouă zecimi din numărul total al membrilor;

b) în urma hotărârii de retragere a autorizației de funcționare în condițiile prezentului statut. În cazul retragerii autorizației de către Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România la propunerea Comunității teritoriale, respectiv a Convenției Baptiste Maghiare, după caz, biserica se poate adresa Conferinței Naționale a Cultului Creștin Baptist din România.

. . . . . . . . . .

(3) Desființarea bisericii filială poate fi hotărâtă fie de către grupul de credincioși care o compun, fie în urma hotărârii adunării generale a bisericii de care aparține, în condițiile prezentului statut. În cazul retragerii autorizației, biserica filială se poate adresa Adunării generale a Comunității teritoriale de care aparține sau Convenției Baptiste Maghiare, după caz.

(4) În caz de desființare a bisericii patrimoniul acesteia trece în proprietatea Comunității teritoriale de care a aparținut ori a Convenției Baptiste Maghiare, după caz.

(5) În situația în care o parte din membrii unei biserici părăsesc Cultul Creștin Baptist din România, patrimoniul rămâne în proprietatea bisericii. În situația în care toți membrii unei bisericii părăsesc Cultul Creștin Baptist din România patrimoniul bisericii rămâne în proprietatea comunității teritoriale de care aceasta a aparținut ori a Convenției Baptiste Maghiare din România, după caz.”

48. Articolul 49 se modifică și va avea următorul cuprins:


Art. 49. –
(1) Comunitatea bisericilor creștine baptiste (comunitatea baptistă) reprezintă asocierea unui număr minim de 50 de biserici creștine baptiste cu personalitate juridică.

(2) Comunitatea bisericilor creștine baptiste este entitatea cultică teritorială de reprezentare a intereselor generale ale bisericilor de pe raza sa de competență, de coordonare spiritual- administrativă a activităților comune ale acestora, de susținere a activităților bisericilor.

(3) Comunitatea bisericilor creștine baptiste se poate organiza pe raza unui județ, a mai multor județe sau pe raza municipiului București. Delimitarea teritorială a unei comunități va fi stabilită cu acordul Consiliului Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România.

(4) Fiecare comunitate a bisericilor creștine baptiste trebuie să facă parte din Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România. Comunitățile teritoriale existente la data adoptării prezentului statut rămân în funcțiune.

(5) Sediul și denumirea comunității teritoriale vor fi stabilite de adunarea generală a acesteia.”

49. La articolul 50, alineatele (2), (3), (5), (6) și (7) se modifică și vor avea următorul cuprins:


(2) Convocarea adunării generale de constituire a comunității teritoriale se face de un comitet de inițiativă, format din cel puțin o treime din numărul păstorilor bisericilor respective, și va fi comunicată în scris tuturor bisericilor din zona respectivă, cu cel puțin 60 de zile înainte. Convocarea va cuprinde scopul, data, ora și locul întrunirii.

(3) Bisericile invitate pentru constituire vor hotărî în cadrul adunărilor generale oportunitatea înființării comunității teritoriale, situație în care vor desemna delegații la această adunare generală, în proporție de un delegat la fiecare 50 de membri. Bisericile mai mici de 50 de membri au drept la un delegat.

. . . . . . . . . .

(5) Actul de constituire, întocmit în două exemplare, va purta semnătura fiecărui delegat și va menționa voința colectivă de constituire, denumirea și sediul comunității teritoriale, precum și membrii comitetului de conducere. Un exemplar din actul de constituire împreună cu actele doveditoare privind sediul comunității teritoriale și patrimoniul inițial vor fi trimise Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România în vederea autorizării.

(6) În situația în care comunitatea teritorială cuprinde biserici din mai multe județe, autorizarea va avea loc după aprobarea delimitării teritoriale de către Consiliul Uniunii, în prima ședință a acestuia.

(7) Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România va înregistra comunitatea teritorială nou-înființată în Registrul persoanelor juridice al cultului și va elibera autorizația de funcționare a comunității teritoriale.”

50. La articolul 51, litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:


a) susținerea și apărarea intereselor bisericilor creștine baptiste care fac parte din comunitatea teritorială respectivă;”.

51. Articolul 52 se modifică și va avea următorul cuprins:


Art. 52. –
Organele de conducere ale comunității bisericilor sunt adunarea generală și comitetul de conducere. Comisia cenzorilor reprezintă organul de control financiar al comunității bisericilor creștine baptiste.”

52. La articolul 53, alineatele (1), (3) și (4) se modifică și vor avea următorul cuprins:


Art. 53. –

(1) Adunarea generală a comunității teritoriale se ține o dată pe an și ori de câte ori este nevoie. Adunarea generală se convoacă de președinte, în baza hotărârii comitetului de conducere sau la cererea scrisă și motivată a cel puțin o treime din numărul total al delegaților bisericilor.

. . . . . . . . . .

(3) Adunarea generală este prezidată de președintele comunității teritoriale, asistat de secretar. În cazul în care membrii prezenți o cer, prezidarea se face de un birou de zi, ales de adunarea generală și compus din: președinte de zi, secretar de zi și cel puțin 3 numărători de voturi. Persoanele care au prezidat adunarea generală semnează procesul-verbal al acesteia.

(4) Hotărârile se iau cu cel puțin jumătate plus unu din numărul voturilor delegaților prezenți; în caz de paritate, decide votul persoanei care prezidează. La adunările generale ale comunității teritoriale pot participa cu vot consultativ 1-3 delegați ai Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România.”

53. La articolul 54, alineatele (1) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins:


Art. 54. –
(1) Adunarea generală a comunității teritoriale alege dintre delegații bisericilor comitetul de conducere și cenzorii, pentru o perioadă de 4 ani. Oricare membru ales poate fi revocat de adunarea generală înainte de expirarea mandatului, dacă s-a făcut vinovat de cădere în păcat, de abateri grave de la Mărturisirea de credință a cultului sau de neîndeplinirea îndatoririlor ce îi revin.

. . . . . . . . . .

(3) Adunarea generală desemnează reprezentanții comunității teritoriale în Consiliul Uniunii, în proporție de un reprezentant la fiecare 3.000 de membri. Pentru numărul membrilor care depășește multiplul de 3.000 se va desemna un reprezentant, dacă numărul membrilor este mai mare de 1.500. Comunitățile teritoriale cu un număr mai mic de 3.000 de membri au dreptul la un reprezentant. De asemenea, adunarea generală face propuneri pentru membrii Comitetului executiv al Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România.”

54. La articolul 55, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:


Art. 55. –
(1) Adunarea generală analizează și evaluează situația generală a bisericilor de pe raza ei de competență, hotărăște asupra tuturor problemelor majore ale comunității teritoriale și poate delega o parte din atribuții comitetului de conducere.”

55. La articolul 55 alineatul (2), literele b), d), e) și j) se modifică și vor avea următorul cuprins:


b) desemnarea reprezentanților comunității teritoriale în Consiliul Uniunii Baptiste și stabilirea propunerilor pentru membrii Comitetului executiv al Uniunii Baptiste;

. . . . . . . . . .

d) stabilirea contribuției bisericilor pentru comunitatea teritorială;

e) angajarea și revocarea slujitorilor duhovnicești ai comunității teritoriale;

. . . . . . . . . .

j) desființarea comunității bisericilor creștine baptiste.”

56. La articolul 56, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:


Art. 56. –
(1) Comitetul de conducere al comunității teritoriale are următoarea componență: un președinte, 1-3 vicepreședinți, un secretar și 3-11 membri. Președintele și secretarul comunității teritoriale pot fi aleși pentru cel mult două mandate consecutive.”

57. La articolul 57, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:


Art. 57. –
(1) Comitetul comunității teritoriale conduce activitatea comunității între adunările generale.”

58. La articolul 57, partea introductivă a alineatului (2) și literele c), d), e) și f) se modifică și vor avea următorul cuprins:


(2) Comitetul comunității teritoriale îndeplinește următoarele atribuții:

. . . . . . . . . .

c) aprobă structura de personal a comunității teritoriale;

d) hotărăște angajarea și încetarea raporturilor de muncă ale personalului administrativ și de specialitate al comunității teritoriale;

e) decide în probleme de salarizare și în alte probleme de personal al comunității teritoriale;

f) verifică și avizează îndeplinirea condițiilor legale și doctrinare necesare autorizării bisericilor, respectiv retragerii autorizației de funcționare;”.

59. La articolul 58, alineatele (1), (2), (3), (4) și (6) se modifică și vor avea următorul cuprins:

Art. 58. –
(1) Președintele reprezintă comunitatea bisericilor în relațiile cu autoritățile statului și cu terții. El organizează și conduce activitatea curentă a comunității teritoriale.

(2) Vicepreședinții îndeplinesc atribuțiile hotărâte de adunarea generală a comunității teritoriale sau de comitetul de conducere al acesteia. Vicepreședinții pot coordona cercurile misionare sau departamentele înființate în cadrul comunității teritoriale.

(3) Secretarul are răspunderea transmiterii la termen a corespondenței și a actelor către Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România, biserici și terți. El răspunde de comunicarea la termen a scrisorilor adresate prin comunitatea teritorială de către Uniunea Baptistă sau de către Casa de Pensii și Ajutoare a Cultului către biserici sau către angajații acestora.

(4) Secretarul întocmește procesele-verbale ale adunării generale și ale ședințelor de comitet. Secretarul comunității teritoriale răspunde de evidența și păstrarea actelor comunității. De asemenea, acesta îndeplinește atribuțiile ce i-au fost delegate de către președinte referitoare la conducerea optimă a comunității teritoriale.

. . . . . . . . . .

(6) Reprezentarea comunității teritoriale în justiție sau față de terți se face de președinte, care poate delega această atribuție unui alt membru al comitetului de conducere sau unui specialist.”

60. Articolul 60 se modifică și va avea următorul cuprins:


Art. 60. –
(1) În cadrul comunității bisericilor se pot organiza cercuri misionare teritoriale, fără personalitate juridică. Acestea pot îndeplini atribuțiile cu caracter spiritual ale comunității teritoriale.

(2) Cercul misionar teritorial este coordonat de un consiliu format din slujitorii duhovnicești, aleși de liderii spirituali ai bisericilor care îl compun. Consiliul poate fi condus de un vicepreședinte al comunității teritoriale desemnat de comitetul acesteia, cu acordul membrilor consiliului de coordonare a cercului misionar teritorial.”

61. La articolul 61, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:


Art. 61. –
(1) În cadrul comunității teritoriale pot funcționa, cu acordul și sub autoritatea comitetului comunității, departamente de copii, tineret, femei și altele asemenea.”

62. La articolul 62, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:


(3) Comunitatea bisericilor se întreține financiar din contribuția bisericilor, stabilită de adunarea generală a comunității teritoriale, precum și din donații, sponsorizări, legate, liberalități de orice fel de bunuri mobile sau imobile, de valori materiale și/sau bănești din partea persoanelor fizice și/sau juridice, din țară și din străinătate, sau prin orice alte moduri sau mijloace licite.”

63. Articolul 63, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:


(2) Bunurile sacre ale comunității bisericilor se află sub protecția Legii nr. 489/2006, republicată, în sensul că sunt imprescriptibile și insesizabile. Înstrăinarea lor poate avea loc numai cu acordul adunării generale, stabilit cu trei pătrimi din numărul delegaților prezenți în adunarea generală a comunității teritoriale.”

64. Articolul 64 se modifică și va avea următorul cuprins:


Art. 64. –
(1) Desființarea comunității bisericilor se poate face de către adunarea generală întrunind delegații a cel puțin trei pătrimi din numărul bisericilor creștine baptiste care o compun. Convocarea se face cu 30 de zile înainte, prin adresă oficială trimisă bisericilor aparținătoare, și va cuprinde data, ora, locul și scopul convocării. Hotărârea de desființare trebuie să întrunească votul a cel puțin trei pătrimi din numărul delegaților prezenți.

(2) În cazul desființării comunității teritoriale, patrimoniul acesteia, cu activul și pasivul său, va trece în proprietatea Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România, a unei alte comunități teritoriale sau a unei biserici creștine baptiste, în funcție de hotărârea luată în acest sens de adunarea generală care a hotărât desființarea.”

65. La articolul 66, alineatele (2) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins:


(2) Numărul reprezentanților Convenției în Consiliul Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România se stabilește conform prevederilor art. 54 din prezentul statut.

(3) Reprezentarea intereselor bisericilor creștine baptiste maghiare în fața organelor centrale ale statului se face de către Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România împreună cu delegatul Convenției.”

66. La articolul 67, după litera k) se introduce o nouă literă, litera l), cu următorul cuprins:


l) propune retragerea autorizației de funcționare a bisericii locale care s-a abătut grav de la mărturisirea de credință a cultului sau a cărei mărturie a fost compromisă.”

67. La articolul 73, litera k) se modifică și va avea cu următorul cuprins:


k) propune Conferinței Naționale a Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România retragerea autorizației de funcționare a bisericilor baptiste maghiare care se abat grav de la Mărturisirea de credință a cultului sau a căror mărturie a fost compromisă foarte grav;”.

68. La articolul 75, după litera g) se introduce o nouă literă, litera h), cu următorul cuprins:


h) verifică și avizează îndeplinirea condițiilor legale și doctrinare necesare autorizării bisericilor, respectiv a retragerii autorizației de funcționare.”

69. La articolul 77, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:


(3) Secretarul general răspunde de desfășurarea fluxului corespondenței, de evidența și păstrarea actelor Convenției, de orice alte evidențe necesare activității Convenției, precum și de întocmirea corectă a proceselor-verbale ale Comitetului executiv, Consiliului Convenției și ale congreselor acesteia. El are răspunderea transmiterii la termen a corespondenței și actelor către Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România, biserici și terți. De asemenea, el îndeplinește atribuțiile referitoare la conducerea operativă a Convenției ce i-au fost delegate de către președinte.”

70. La articolul 79, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:


(2) Constituirea comunității bisericilor baptiste maghiare se va face potrivit procedurii de constituire a comunității bisericilor creștine baptiste române, cu următoarele amendamente: actul de constituire se va întocmi în 3 exemplare, din care unul rămâne la Convenția Baptistă Maghiară, care va înainta dosarul împreună cu avizul său Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România în vederea autorizării.”

71. Articolul 84 se modifică și va avea următorul cuprins:


Art. 84. –
Convenția contribuie financiar la susținerea Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste cu o sumă proporțională cu numărul de membri ai bisericilor baptiste maghiare. Contribuția va fi stabilită anual de Congresul Convenției, la propunerea Consiliului Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România.”

72. Articolul 86 se modifică și va avea următorul cuprins:


Art. 86. –
(1) Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România (Uniunea Baptistă) este organul național de reprezentare a Cultului Creștin Baptist din România. Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România are scopul de a exprima unitatea spirituală și doctrinară a credincioșilor baptiști din România și de a reprezenta interesele generale ale bisericilor creștine baptiste și ale celorlalte părți componente ale Cultului Creștin Baptist din România.

(2) Bisericile creștine baptiste, comunitățile bisericilor creștine baptiste și Convenția Baptistă Maghiară din România au obligația să trimită Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România rapoarte și orice acte cerute de aceasta privind problemele de interes general ale Cultului Creștin Baptist din România.

(3) Sediul Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România se află în București și reprezintă sediul central al Cultului Creștin Baptist din România.”

73. Articolul 87 se modifică și va avea următorul cuprins:


Art. 87. –
(1) În cadrul Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România funcționează: Comisia pastorală, Comisia de educație biblică și Departamentul de misiune. Acestea sunt conduse de câte un vicepreședinte al Cultului Creștin Baptist din România. În cadrul Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste va funcționa Agenția de misiune externă a Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România.

(2) În cadrul Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România pot funcționa, cu acordul și sub autoritatea Consiliului Uniunii, departamente de copii, tineret, femei, social, învățământ preuniversitar și altele.

(3) Activitatea Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România în domeniile administrativ, financiar-contabil, secretariat, protocol, juridic, mass-media, relații publice și altele asemenea va fi organizată sub formă de birouri și compartimente.”

74. Articolul 88 se modifică și va avea următorul cuprins:


Art. 88. –
(1) Institutul Teologic Baptist din București funcționează sub autoritatea spiritual-doctrinară a Consiliului Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România și în acord cu legislația în domeniu.

(2) Institutul Teologic Baptist din București se supune controlului financiar periodic al Comisiei de cenzori a Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România și prezintă periodic rapoarte financiare Consiliului Uniunii, Conferinței Naționale și Congresului.”

75. Articolul 89 se modifică și va avea următorul cuprins:


Art. 89. –
(1) Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România poate înființa, organiza și întreține, singură sau în colaborare cu alte organizații creștine, grădinițe, școli de toate gradele, tabere, orfelinate, cămine de bătrâni, case de odihnă, unități de asistență medicală și de caritate, edituri, tipografii, mijloace de informare în masă și altele asemenea, în condițiile legii.

(2) Cu avizul Consiliului Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România se pot înființa și organiza asociații și fundații cu personalitate juridică distinctă în vederea desfășurării activităților prevăzute la alin. (1).”

76. Articolul 90 se modifică și va avea următorul cuprins:


Art. 90. –
Organele de conducere ale Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România sunt Consiliul Uniunii și Comitetul executiv. Organul de control financiar este Comisia de cenzori, formată din 3-5 cenzori.”

77. Articolul 91 se modifică și va avea următorul cuprins:


Art. 91. –
(1) Consiliul Uniunii este organul de conducere al Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România între conferințele naționale. Acesta este ales pe o durată de 4 ani și este format din: membrii Comitetului executiv, aleși de Congres, reprezentanții comunităților și ai Convenției Baptiste Maghiare, validați de Congres, rectorul Institutului Teologic Baptist din București, rectorul Universității «Emanuel» din Oradea, validați de Congres.

(2) La întâlnirile Consiliului Uniunii pot participa, cu vot consultativ, directorii de departamente ai Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România, precum și directorul executiv, consilierul financiar, consilierul juridic și directorul Casei de Pensii a Cultului Creștin Baptist din România.”

78. Articolul 92 se modifică și va avea următorul cuprins:


Art. 92. –
(1) Consiliul Uniunii este convocat de președintele Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România în urma hotărârii Comitetului executiv sau, când acesta refuză, Consiliul poate fi convocat din inițiativa unei treimi din numărul membrilor Consiliului Uniunii. Consiliul Uniunii se întrunește de două ori pe an și ori de câte ori este nevoie. Consiliul Uniunii este prezidat de președinte, asistat de secretarul general.

(2) Pentru a putea lua hotărâri valabile este necesară prezența a două treimi din numărul membrilor Consiliului Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România. Hotărârile se iau cu votul a jumătate plus unu din numărul celor prezenți. În caz de paritate, decide votul președintelui.”

79. La articolul 93 alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:


Art. 93. –
(1) Consiliului Uniunii coordonează activitatea Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România între conferințele naționale și duce la îndeplinire hotărârile Congresului și ale Conferinței naționale.”

80. La articolul 93 alineatul (2), literele b), c), g), l), m), n), p), q), r), ș), t), u), și v) se modifică și vor avea următorul cuprins:


b) stabilește strategia și obiectivele pentru activitatea Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România, pe care le supune aprobării Conferinței naționale;

c) îndrumă și controlează activitatea Comitetului executiv al Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România, a Comisiei pastorale, a Comisiei de educație biblică, a Departamentului de misiune și a celorlalte departamente;

. . . . . . . . . .

g) numește și revocă directorul și membrii Comitetului de conducere al C.P.A.;

. . . . . . . . . .

l) hotărăște indexarea periodică a salariilor din cadrul cultului și stabilește structura de personal a Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România;

m) aprobă regulamentele de organizare și funcționare a Comisiei pastorale, a Comisiei de educație biblică, a Departamentului de misiune, a Bordului de coordonare a I.T.B. București, precum și a celorlalte departamente din cadrul Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România;

n) aprobă regulamentul de organizare și funcționare al C.P.A. a cultului;

. . . . . . . . . .

p) avizează proiectele de buget ale Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România și C.P.A. și le supune aprobării Conferinței naționale;

q) încheie parteneriate între Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România și organizații baptiste din străinătate, precum și cu organizații evanghelice din țară și din străinătate și le supune ratificării Conferinței naționale;

r) propune Congresului afilierea Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România la organizații baptiste internaționale, intrarea în alianțele prevăzute la art. 6 din prezentul statut, precum și ieșirea din aceste alianțe, cu respectarea principiilor Mărturisirii de credință a cultului;

. . . . . . . . . .

ș) soluționează contestațiile grupurilor de credincioși formulate împotriva refuzului de autorizare și analizează și propune spre soluționare Conferinței Naționale a Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România situațiile de retragere a autorizației de funcționare;

t) soluționează contestațiile personalului angajat al Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România și al C.P.A. în probleme privind raporturile de muncă față de deciziile Comitetului executiv sau ale Comitetului de conducere al C.P.A., după caz;

. . . . . . . . . .

u) aprobă RRM, CIM, Regulamentul cenzorilor Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România;

v) decide achiziționarea și înstrăinarea de bunuri imobile, precum și a acelor bunuri mobile și mijloace fixe ce nu sunt date în competența Comitetului executiv al Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România;”.

81. La articolul 94, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:


Art. 94. –
(1) Comitetul executiv este organul de conducere al Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România între sesiunile Consiliului Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România și este format din: președinte, 4 vicepreședinți, secretar general și secretar general adjunct. Președintele și secretarul general al Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România nu pot deține în același timp și funcțiile de președinte sau secretar de comunitate.”

82. Articolul 95 se modifică și va avea următorul cuprins:


Art. 95. –
Atribuțiile Comitetului executiv sunt următoarele:

a) conduce activitatea Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România între sesiunile Consiliului Uniunii;

b) convoacă Consiliul Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România, stabilește ordinea de zi și pregătește ședințele acestuia;

c) hotărăște angajarea, salarizarea și concedierea personalului permanent al Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România;

d) întocmește proiectul de buget al Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România și-l prezintă spre avizare Consiliului Uniunii;

e) stabilește publicațiile Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România și orientarea acestora;

f) aprobă formularistica autorizațiilor, certificatelor și ale altor acte emise de Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România;

g) decide achiziționarea și înstrăinarea bunurilor mobile și mijloacelor fixe până la valoarea prestabilită periodic de către Consiliul Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România;

h) îndeplinește orice alte atribuții date în competența sa de către Consiliul Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România.”

83. La articolul 96, alineatele (2) – (5) se modifică și vor avea următorul cuprins:


(2) Problemele de interes general ale bisericilor creștine baptiste române sunt reprezentate de președintele cultului împreună cu secretarul general al Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România, iar cele ale bisericilor baptiste maghiare, împreună cu secretarul general al Convenției Baptiste Maghiare.

(3) Președintele cultului împreună cu secretarul general conduc operativ Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România. Președintele poate emite decizii în îndeplinirea atribuțiilor sale operative.

(4) Secretarul general asigură legătura Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România cu părțile componente ale cultului. El răspunde de desfășurarea fluxului corespondenței, de evidența și păstrarea actelor Uniunii Baptiste, precum și de întocmirea corectă a proceselor-verbale ale Comitetului executiv, Consiliului Uniunii și ale Conferinței naționale.

(5) Vicepreședinții cultului coordonează domeniile de activitate stabilite de Congresul cultului, iar secretarul general adjunct îndeplinește atribuțiile încredințate de Consiliul Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România.”

84. Articolul 97 se modifică și va avea următorul cuprins:


Art. 97. –
(1) Cenzorii verifică activitatea financiar-contabilă a Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România, a Casei de Pensii, a Institutului Teologic Baptist din București. Cenzorii pot efectua verificări financiar-contabile și la Universitatea «Emanuel» din Oradea. Comisia de cenzori prezintă rapoarte Conferinței naționale și Congresului cultului.

(2) Drepturile și obligațiile cenzorilor sunt prevăzute în Regulamentul Comisiei de cenzori, aprobat de Consiliul Uniunii.”

85. La articolul 98, alineatele (2) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins:


(2) Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România poate dobândi, prin orice mijloace sau moduri licite, și poate deține, sub orice titlu, cu respectarea prevederilor legale, bunuri mobile și imobile în vederea îndeplinirii obiectivelor sale sau pentru a le atribui în folosință bisericilor, comunităților teritoriale și celorlalte persoane juridice din cadrul cultului.

(3) Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România se întreține financiar din contribuția bisericilor, stabilită de Congresul cultului sau de Conferința națională, precum și din donații, sponsorizări, legate, liberalități de orice fel de bunuri mobile sau imobile, de valori materiale ori bănești de la persoane fizice și juridice, din țară și din străinătate, precum și prin orice alte moduri sau mijloace licite.”

86. Articolul 99 se modifică și va avea următorul cuprins:


Art. 99. –
(1) Sunt bunuri sacre: lăcașurile de cult cu terenurile și anexele aferente, casele pastorale pentru personalul duhovnicesc, terenurile, clădirile și bunurile mobile destinate activităților și practicilor de cult, spațiile de învățământ cu terenurile aferente și cimitirele confesionale, aflate în proprietatea Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România și destinate activității acesteia sau a entităților din cadrul cultului.

(2) Bunurile sacre ale Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România se află sub protecția Legii nr. 489/2006, în sensul că sunt imprescriptibile și insesizabile. Înstrăinarea lor poate avea loc numai cu acordul Conferinței naționale stabilit cu trei pătrimi din numărul delegaților prezenți.”

87. La articolul 100, alineatele (2), (3) și (5) se modifică și vor avea următorul cuprins:


(2) El se compune din delegații bisericilor creștine baptiste conform prevederilor prezentului statut și se ține o dată la 4 ani, de preferință în cursul lunii mai.

(3) Convocarea Congresului cu caracter electiv se face de către președintele cultului, în baza hotărârii luate de către membrii în exercițiu ai Consiliului Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România împreună cu reprezentanții nou-aleși ai comunităților teritoriale, întruniți în ședință comună.

. . . . . . . . . .

(5) Convocarea Congresului se comunică în scris tuturor bisericilor creștine baptiste cu personalitate juridică, cu cel puțin 30 de zile înainte de data ținerii acestuia. Convocarea va cuprinde: data, ora și locul ținerii Congresului, precum și tema și ordinea de zi a Congresului.”

88. La articolul 102, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:


(2) Convocarea Congresului se face de către președintele cultului, în baza hotărârii Consiliului Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România.”

89. La articolul 103, literele a), b), d), e), f) și k) se modifică și vor avea următorul cuprins:


a) analizează și evaluează situația generală a bisericilor creștine baptiste din România;

b) analizează, evaluează și aprobă activitatea Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România și a C.P.A.;

. . . . . . . . . .

d) alege Comitetul executiv al Uniunii și confirmă secretarul general al Convenției Baptiste Maghiare în funcția de vicepreședinte al Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România;

e) validează reprezentanții comunităților și ai Convenției Baptiste Maghiare, rectorul Institutului Teologic Baptist din București, rectorul Universității «Emanuel» din Oradea, în Consiliul Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România;

f) alege cenzorii Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România, în număr de 3-5 persoane;

. . . . . . . . . .

k) hotărăște afilierea Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România la organizații baptiste internaționale, intrarea în alianțele prevăzute în art. 6 din prezentul statut, precum și ieșirea din aceste alianțe;”

90. La articolul 103, după litera k) se introduce o nouă literă, litera l), cu următorul cuprins:


l) în situația convocării unui Congres extraordinar, acesta preia și atribuțiile Conferinței naționale.”

91. Articolul 104 se modifică și va avea următorul cuprins:


Art. 104. –
(1) Propunerile pentru Comitetul executiv al Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România vor fi făcute de către adunările generale ale comunităților bisericilor.

(2) În cursul lunii ianuarie a anului în care are loc Congresul electiv și anterior ținerii adunărilor generale ale comunităților teritoriale se va întruni Comisia Națională de Propuneri (C.N.P.), formată din delegații comunităților teritoriale. Aceștia vor fi desemnați de către slujitorii duhovnicești ordinați de pe raza comunității respective. Numărul delegaților în C.N.P. va fi în proporție de un delegat la fiecare 2.000 de membri. Comunitățile teritoriale mai mici de 2.000 de membri au dreptul la un delegat.

(3) C.N.P. va stabili prin vot componența Comitetului executiv propus în ordinea voturilor obținute și va transmite fiecărei comunități teritoriale lista candidaților, în vederea prezentării ei în adunarea generală, după ce s-a obținut acordul fiecărui candidat. Moderatorul comisiei va fi președintele în exercițiu al cultului.

(4) Adunarea generală a comunității teritoriale are dreptul să propună propriul candidat pentru fiecare funcție în parte. Persoana care întrunește cel mai mare număr de voturi este candidatul comunității teritoriale pentru funcția respectivă. La ședința de pregătire a Congresului cultului se totalizează propunerile comunităților teritoriale și se întocmește lista candidaților pe funcții pentru Congresul cultului, în ordinea voturilor obținute.”

92. La articolul 105, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:


(3) Convocarea Conferinței naționale se va face de către președintele cultului, în urma hotărârii Consiliului Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România, cu minimum 30 de zile înainte de ținerea acesteia, și va cuprinde data, ora, locul și ordinea de zi.”

93. La articolul 106, literele a), c), d), e), f), g), i), j), k), l), m) și n) se modifică și vor avea următorul cuprins:

a) analizează și evaluează situația generală a bisericilor creștine baptiste din România;

. . . . . . . . . .

c) aprobă viziunea, strategia și obiectivele propuse de Consiliul Uniunii pentru activitatea Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România;

d) analizează, evaluează și aprobă activitatea Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România și a C.P.A.;

e) aprobă descărcarea de gestiune a Consiliului Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România și a Comitetului executiv al Uniunii, la propunerea cenzorilor;

f) aprobă descărcarea de gestiune a Consiliului Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România și a Comitetului de conducere al C.P.A., la propunerea cenzorilor;

g) aprobă bugetul de venituri și cheltuieli al Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România pentru anul următor;

. . . . . . . . . .

i) stabilește contribuția anuală a membrilor bisericilor pentru Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România;

j) ratifică încheierea de parteneriate între Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România și organizații baptiste din străinătate, precum și cu organizații evanghelice din țară și din străinătate;

k) hotărăște în probleme legate de afilierea Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România la organizații baptiste internaționale și în probleme legate de alianțele prevăzute la art. 6 din prezentul statut;

l) aprobă noii membri în Consiliul Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România în locul celor demiși, retrași sau decedați;

m) soluționează contestarea retragerii autorizației de funcționare a bisericii locale care s-a abătut grav de la Mărturisirea de credință a cultului sau a cărei mărturie a fost compromisă;

n) aprobă regulamentele de ordine internă a Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România și alte norme proprii cu caracter general în domeniul financiar contabil, juridic, de personal și altele asemenea;”

94. La articolul 107, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:


(3) Comitetul de conducere al Casei de Pensii este format din: președinte, care este secretarul general în exercițiu al cultului, directorul Casei de Pensii, 7 reprezentanți ai Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România, 2 reprezentanți ai Convenției Baptiste Maghiare, un reprezentant al Universității «Emanuel» din Oradea și un reprezentant ITBB, având calitatea de asigurați ai acesteia.”

95. La articolul 108, alineatele (2) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins:


(2) Universitatea «Emanuel» din Oradea se supune controlului spiritual-doctrinar al Consiliului Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România.

(3) Universitatea «Emanuel» din Oradea se supune controlului financiar periodic al Comisiei de cenzori a Universității. Comisia de cenzori a Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România poate efectua controale financiare la Universitatea «Emanuel» din Oradea.”

96. La articolul 109, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:


(2) Instituțiile de învățământ din cadrul cultului, pe lângă îndeplinirea condițiilor prevăzute de legislația în vigoare, vor avea și autorizație de funcționare din partea Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România. În caz de abatere gravă de la Mărturisirea de credință a cultului, la propunerea Consiliului Uniunii, Conferința națională poate hotărî retragerea autorizației eliberate de Uniunea Baptistă. Retragerea autorizației de către cult reprezintă încetarea calității de instituție de învățământ a Cultului Creștin Baptist din România.”

97. Articolul 114 se modifică și va avea următorul cuprins:


Art. 114. –
(1) Comisia pastorală este organul de cercetare a neînțelegerilor sau eventualelor conflicte interne, a cazurilor litigioase din cadrul cultului, care nu au fost soluționate la nivel de biserică locală sau comunitate teritorială.

(2) Comisia pastorală funcționează potrivit regulamentului propriu, aprobat de Consiliul Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România.”

98. La articolul 116, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:


(2) Nu pot face parte din organele de conducere ale cultului și din organele de conducere ale instituțiilor acestuia persoanele care sunt agenți sau colaboratori ai serviciilor secrete sau membrii unor organizații cu ideologie incompatibilă cu credința creștină baptistă.”

99. La articolul 119, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:


(3) Prezentele modificări/completări la Statutul de organizare și funcționare a Cultului Creștin Baptist – Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România, statut aprobat de către Congresul al XXXIV-lea al Cultului Creștin Baptist din România din 17-18 mai 2007, Cluj-Napoca și recunoscut prin Hotărârea Guvernului nr. 58/2008, au fost aprobate de către Congresul Extraordinar al Cultului Creștin Baptist din România din 23-24 martie 2017, Timișoara.”

Art. II. –
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Secretarul de stat al Secretariatului de Stat pentru Culte,
Victor Opaschi
București, 30 iunie 2017.

Nr. 32.